Vlad Țepeș NU e un vampir sclipicios, doamnă Udrea!

Din umbra tainicelor bălți ale Pleșcoiului natal ea pașii și-i îndreaptă înspre capitala tuturor posibilităților. Acolo, după mult freamăt și zbucium, ajunge ministru al turismului și se vede pusă în postura cel puțin delicată de a promova un produs nu tocmai atrăgător, glia strămoșească.

Văzând că seria cu vampiri Twilight plus Hollywood egal love dar și o gașcă mare de bani, blondina ministerială e brusc cuprinsă de fiorul inspirației și spune cu voce tare, aici, să o audă toată lumea:


“Trebuie să inventăm o poveste, dacă vrem să ne promovăm țara!” Și fără nicio rușine, putem să ne agățăm de una gata făcută, așa cum este “Twilight”.


Înseamnă că am trecut deja de pragul în care încercăm să promovăm ceva original, autentic, specific zonei și tradițiilor și cât de cât corect și în concordanță cu adevărul istoric. Și nu numai că vrem să ne bazăm o mare sursă de îngrășat PIB-ul pe o minciună, dar nu suntem nici măcar în stare să ne-o fabricăm singuri, trebuie s-o luăm de-a gata de la americani.

Incredibila inepție e puțin potențată și de jurnalul de știri, care de dragul punctelor de rating nu se sfiește să îndruge verzi și uscate, spunând că:

Pădurea misterioasă cu brazi până la cer în care ei se întâlnesc și în care bântuie vârcolacii și oamenii reci seamană izbitor cu cea a contelui Dracula.

Mda, în general o pădure de brazi poate semăna destul de mult cu o altă pădure de brazi, oricare altă pădure de brazi, dar la noi în țară nu prea cunoaștem vârcolaci, mai puțin pe cei care vâră colacii în cuptoarele brutăriilor. Iar aici se cam opresc asemănările cu povestea abracadabrantă a iubirii dintre o adolescentă anostă și un vampir.

Pentru că Vlad Țepeș nu era un vampir sclipicios care trăia cu familia lui de fandosiți într-o vilă de milioane de dolari la margine de pădure, conducând Porsche-uri și alte compensatoare falice. Vlad Țepeș nu își pierdea vremea prin licee doar de dragul aparențelor și nu-și pierdea capul la mirosul unei fătuci împiedicate, neinteresante și deloc atrăgătoare. Și Vlad Țepeș nu a încercat niciodată să se sinucidă în stil dramatic într-o piațetă italiană, suspinând patetic, după ce a fugit de acasă de ciudă că amorul său ar fi rănit-o pe gingașa făptură și i-ar fi pricinuit te-miri-ce deranjuri. Vlad Țepeș trăgea în țeapă pe cine vroia, atunci când vroia. Vlad Țepeș nu ar fi așteptat până în luna de miere ca să … ca să se cunoască mai bine.

Vlad Țepeș l-ar fi mâncat pe Edward la micul dejun și i-ar fi fost foame după nici 2 ore. Pentru că Vlad Țepeș n-a fost protagonistul unei romanțe adolescentine mai gay decât un pix roz cu pastă parfumată. Vlad Țepeș a fost un dur, ca și Chuck Norris, dacă e să facem comparații.

Pe asta să ne clădim legenda!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.