Știm, grație unor clipuri care reapar în feed cu regularitatea agasantă a gripei, cât de trist și de incomplet ar arăta lumea fără contribuția decisivă a invențiilor românești precum stiloul, motorul cu reacție* sau crema de față împotriva ridurilor.
*Multă lume nu știe asta, dar există mai multe tipuri de motoare cu reacție de proveniență românească: motorul cu reacție întârziată, motorul cu reacție nervoasă și motorul cu reacție alergică. Momentan, oamenii de știință lucrează la motorul fără reacție, care ar fi invizibil pentru radar prin faptul că nu pornește.
Scenariile istorice alternative, de genul The Man In The High Castel (de unde curge-n vale un râu mititel), în care românii ar fi triumfat ipotetic în domeniul inovației cu alte produse, sunt nesimțit de puține, astfel că mi-am permis să-mi imaginez, de dragul ficțiunii, un internet inventat de români (diferit de cel actual, inventat de daci, care au săpat tunelurile pe sub Bucegi tocmai ca să tragă prin ele fibră optică).
Autostrada informațională numită generic internet, inventată de cercetătorii români, s-a inaugurat cu întârziere din cauza unor complicații legate de studiile de fezabilitate și de despăgubirile cerute de cei care dețineau domenii și url-uri pe traseul internetului.
Tăierea panglicii s-a făcut în prezența presei, a primului ministru, a ministrului transportului și a patriarhului bisericii ortodoxe românești, care i-a stropit serverele cu apă sfințită și a provocat un scurt-ciucuit care a îngreunat încărcarea paginilor și descărcarea pozelor timp de mai multe zile.
În primii zece ani, informația a circulat extrem de greu, cu întreruperi, bară de căutare la bară de căutare, autostrada având lățimi de bandă care s-au crashuit imediat după inaugurare din cauza faptului că oamenii care au lucrat la ea au furat o mare parte din materialele de construit site-uri. Anual, gropile din internet se astupă cu patch-uri și add-on-uri care rezistă aproximativ două sezoane (de serial de pe Netflix).
Transferul fișierelor mari încă se face prin șoferi de autobuz sau nași, în plase de rafie. Cererile de prietenie pe Facebook trebuie depuse în triplu exemplar, cu tot cu o copie autorizată a pozei de profil. În loc de foldere, calculatoarele au dosare cu șină. Există mai multe sisteme de operare, cel mai sigur fiind sistemul de operare** la privat. Principalul furnizor de servicii de poștă electronică este Poșta Română, iar multe dintre mailuri se pierd pe traseu pentru că expeditorii le atașează timbrul virtual necorespunzător.
**Sistemul de operare la stat prezintă mai multe riscuri, printre care posibilitatea de a ți se infecta sistemul cu viruși nosocomiali sau de a-ți lua foc sursa.
Primul film încărcat pe internetul românesc avea circa opt minute și era cu un tip care mânca ciorbă într-o bucătărie faianțată tradițional-modern. A devenit viral în Asia, unde există o poftă imensă de privit oameni care mănâncă chestii grețoase, gen caracatițe vii, moluște sau ciorbă de burtă.
Youtube-ul de pe internetul românesc nu are secțiune de TRENDING, dar are una de SUPER VALOARE. Chiar dacă faci puține vizualizări cu un clip, ești plătit bine, pentru că platforma funcționează pe structura CNC.
Plățile online funcționează doar o parte din timp, fiind întrerupte în weekend, noaptea și pe perioada sărbătorilor legale, când nu lucrează nimeni la ghișeul de prelucrare a plăților online, unde toate tranzacțiile virtuale se trec cu pix într-un registru și se aprobă cu semnătură și ștampilă de către un funcționar public angajat pe acel post doar pentru că e nepotul cuiva din Senat***.
***Votul electronic a fost eliminat din protocoalele Senatului după ce s-a constatat că toate legile prin care li se măreau pensiile politicienilor afișau procente de peste 200%.
În protocolul de transfer al hipertextului (HTTP), protocolul constă în cel puțin două sticle de șampanie, una de whisky, un cognac finuț, niște vodkă de la mama ei, un vin vechi, suc natural, apă minerală și poate și niște fructe de mare și o fleică de vită Kobe (surf and turf).
Navigarea online se face în baza unor hărți adunate într-un Atlas publicat de Editura Didactică și Pedagogică. Limbajul de programare conține de două ori mai multe diacritice decât limbajul de comunicare (în Java se codează doar cu î și â, dar în Python se codează cu û, ê, ô, ĥ, ĵ și ŝ).
Românii stau blocați în trafic cu orele ca să petreacă timp de calitate pe internetul românesc, deși există internet mult mai bun, mai frumos și mai ieftin în străinătate. Succesul internetului românesc, net inferior celui străin, este pus pe seama tradiției (asta deși e inventat relativ recent).