Asta e o părere personală formată în urma unei singure experiențe personale.
Am fost la film. La Frumoasa și Bestia. Pentru că am vrut s-o văd pe Hermione și pentru că eram curios de personajul presupus gay și pentru că, în general, îmi plac filmele. Dar nu asta contează.
La film, în rândul din spatele meu, un domn i-a citit fiului său, un băiețel de trei sau patru ani, nici asta nu contează, întreg dialogul filmului. Inclusiv cântecele. Pe care, dacă era să facă treaba corect, trebuia să le cânte. Practic, am avut parte de dublaj în limba română deși nu mersesem la un film cu dublaj în limba română. Și nu, nu i-a citit copilului în șoaptă, cum am mai auzit eu părinți care le explică mititeilor ce se întâmplă pe ecran. Omul a vorbit cu voce normală, de parcă toți spectatorii eram la el în sufragerie.
Acum, treaba e în felul următor. Filmul a apărut în cinema în mai multe variante. Una din ele era fix cea dublată în limba română. Adică se putea la fel de bine duce la un film la care dublajul să fie făcut de profesioniști, să nu-și mai răcească el gura.
Apropo, omul mai citea și greșit unele replici. Pe majoritatea le-a citit bine, chiar dacă e puțin probabil ca puștiul să le fi înțeles pe toate, de exemplu pe cea în care Belle e numită progresistă. Dar nici asta nu contează, că sunt mulți adulți care văd un film și nu înțeleg ce se petrece în el. Chiar și unul fără gândeală multă, gen Fast and Furious 8.
Filmul a rulat în cinematografe timp de vreo lună, cel puțin. Existau zeci, dacă nu sute, de ocazii în care omul să-și ducă plodul la un film dublat în română. Dar nu, el a preferat să-l ducă la filmul de la ora opt seara, care s-a terminat la zece (nu trebuia să doarmă copilul de trei sau patru ani la ora aia?), și să-i vocalizeze tot dialogul, deranjând o gașcă de oameni în jurul lor. Sala era plină, n-aveai unde să fugi, în caz că vrei să justifici cumva acțiunea omului și să propui soluții de compromis.
Ca să nu mai zic că într-un fel sună un film dublat de Pavel Bartoș, Tudor Chirilă, Delia Matache sau ce vedetă mai face dublaje pe la noi și altfel un film dublat de Ghiță Anonimul. Experiența cinematografică a copilului a fost diminuată simțitor de un tată cu intenții aparent bune, dar execuție execrabilă. Asta-i părerea mea, de empat care a avut timp să se pună și în pielea unui tată care vrea să-i ofere doar ce-i mai bun copilului, și în pielea copilului care vrea să caște gura la basme cu oameni, dar și puțin în pielea mamei copilului, dacă tot eram în zonă.
Sunt aproape sigur că omul n-a vrut să fie un alt cocalar care vorbește în timpul filmului, dar așa a știut el să se ocupe de copilul lui. A știut prost. Se mai întâmplă. Fiecare părinte face lucruri greșite. Unii mai puține, alții mai multe. Unii își alăptează copiii până la trei ani, când copiii aproape că pot cere să sugă țâță în scris. Alții îi îndoapă cu junk-food sau îi pun să doboare recorduri la alpinism. Ăsta a dublat Frumoasa și Bestia, de parcă el era Zone Studio din Oradea și ne făcea tuturor un bine.
Nu i-am zis nimic atunci la acest Irinel Margaret Nistor întârziat, dar îi zic acum:
-Dom’le, înțeleg că vrei să îi faci o bucurie copilului, dar e mai ușor pentru toată lumea dacă îl duci la unul gata dublat în română. Majoritatea filmelor pentru copii sunt dublate. De fapt, trebuie să faci un efort suplimentar să prinzi un film de copii care nu e dublat. Fă-ne la toți o favoare și, data viitoare, caută unul dublat. E ușor, pe cinemagia.ro sunt marcare cu un RO micuț toate filmele dublate. Și încă ceva: ești un dobitoc. Numai bine.
Foto: internet