În ziua în care se va judeca apelul lui Cristian Pomohaci împotriva deciziei de excludere a sa din rândurile preoţimii, credincioşii din parohia în care slujea au decis să organizeze un protest. (…)

„E momentul sa arătăm lumii, presei şi liderilor bisericeşti ca noi oamenii suntem mădularele Bisericii iar Hristos este capul. E timpul sa nu mai tăcem şi prilejul sa vorbim despre «cât de mult bine ne-a făcut Dumnezeu». Să nu lăsăm pietrele să vorbească în locul nostru, ci Duhul Sfânt să ne dea cuvânt cu putere multă“, se mai arată în mesajul dat publicităţii miercuri seara.  (sursa: adevarul.ro)

Dacă Dumnezeu e cel care le-a făcut bine, ce treabă are Pomohaci cu asta? Și cum adică “să nu lăsăm pietrele să vorbească”? În fine. Eu am alte remarci de făcut pe marginea subiectului. Vreo zece, cam așa, cât pentru un decalog de glumițe cu tentă senzuală.

Unu: De ce și-au spus tocmai “mădulare”? Pentru astfel de manifestații e nevoie de coaie, nu de altceva.

Doi: Serios acum, de ce tocmai “mădulare”? Sunt bătuți în cap?

Trei: E foarte ciudat că și-au spus “mădulare”, că tocmai din cauza unor mădulare s-a ajuns în situația asta. Ce-i drept, “ciocanele lui Dumnezeu” nu sună la fel de poetic.

Patru: N-ar fi fost mai logic ca mădularele astea să se dea la fund o vreme (știu…), în loc să se plimbe țanțoș în văzul tuturor? Că nu prea-mi convine să mi se vâre în față niște mădulare când mă plimb prin oraș și îmi văd liniștit de treabă.

Cinci: Sper să fie vorba despre niște mădulare pașnice, care să-și termine rapid treaba și apoi să se retragă blegite către casele lor. 

Șase: Știți cum mi se pare că sunt mădularele astea? Sunt vai de capul lor.

Șapte: Care-i scopul acestor oameni? Să facă pula mare? Că în acest caz și-au ales bine numele.

Opt: Abia aștept știrea care să spună că Pomohaci a fost întâmpinat de o mulțime de mădulare. Dar nu la fel de mult cum o așeaptă el.

Nouă: Dacă se întărâtă mădularele, ce fac? Se răscoală?

Zece: Jizz us, Christ! Ce misogini. Nu s-au gândit nici măcar o secundă să includă și o secție numită “fofoloancele lui Dumnezeu”? Așa, măcar de dragul echilibrului. Că numai cu mădulare, parcă văd că întreaga manifestație o să fie un fel de, iertați-mi franchețea, labă în cerc.

Doamne, ajută-i. Că văd că singuri nu se descurcă.