Tag Archives: educație sexuală

13 lucruri mai puțin cunoscute despre lumânarea cu miros de vagin

Goop, brand-ul actriței Gwyneth Paltrow, vinde cu 75 de dolari o lumânare numită “This smells like my vagina”. Informația a făcut înconjurul lumii cu viteza unei ejaculări precoce, oferind motiv multor milioane de virgini sfioși să facă glume cu tentă sexuală ca și cum ar ști despre ce vorbesc. Iată-le pe ale mele, în număr de 13, exact câți centimetri ăăăă lăsați.

Deci, poftim aici un număr oarecare de lucruri mai puțin cunoscute despre lumânarea cu miros de vagin:

Se aprinde greu, pentru că durează o veșnicie până îi găsești fitilul.

Ceara ei poate fi folosită și pentru epilarea inghinală.

De ce o lumânare cu miros de vagin? Pentru că toate celelalte lumânări parfumate miros ca pula.

Încă un motiv pentru care în biserici nu e voie cu lumânări de afară.

Lumânarea miroase a vagin, dar a un vagin care miroase deja a bergamotă și citrice, cu doar o idee de trandafir. Altfel, nu miroase.

Lumânare cu miros de vagin: 75 de dolari. Vagin adevărat: probabil ceva mai ieftin, poate chiar gratis, dacă ai noroc.

Dacă unui bărbat pe moarte i se aprinde la cap o astfel de lumânare, va muri cu zâmbetul pe buze.

Lumânarea are miros de vagin, iar după ce se topește are și formă de vagin.

În unele zile ale lunii, mirosul lumânării este “lipsit de prospețime”.

Dacă nu o tratezi corespunzător, în câteva zile se va transforma într-o lumânare cu miros de pizdă.

Eșec al feminismului: lumânarea cu miros de vagin are formă falică.

E genul de chestie care îi face pe mulți oameni să strâmbe din nas.

Grijă mare când o cumpărați din magazin! Pe raft, lumânarea cu miros de vagin se află în proximitatea unei lumânări cu miros mult mai puțin atrăgător.

Sursa foto: internet

Plimbându-l pe Dobby – 1 noiembrie

Ziua Morților. Morbidă sărbătoare. Denumirea succintă a zilei lasă de înțeles că cei care ar trebui să sărbătorească sunt chiar morții, nu aparținătorii lor. Sau, într-o altă lumină interpretativă, că ar trebui să le fie sărbătorită moartea, nu viața. Ceea ce e fundamental greșit. Ziua Comemorării Morților ar fi mai aproape de realitate, dar denumirea are o sonoritare butucănoasă. Astfel că: Ziua Morților.

I se mai spune și Luminație, dar numai de când a apărut filmul Poltergeist, din care oamenii au învățat că, atunci când mori, te îndrepți către lumină.

Numele nefericit nu-i singura nemulțumire pe care o nutresc față de această zi. Sunt profund mâhnit de gregarul și lipsa de originalitate a celor care aleg să-și amintească de morții lor tocmai în cimitir. De ce n-o pot face într-un bar sau cafenea? Birt, bodegă, crâșmă, ce-o fi. De ce să nu se adune cu familia și prietenii și să-i cinstească pe morți în timp ce iau cina într-un restaurant vesel? Singurul lucru care s-ar schimba ar fi calitatea lumânărilor.

La moarte, aș dori să fiu incinerat și cenușa să-mi fie împrăștiată prin locurile care mi-au plăcut cel mai mult când trăiam. Baruri, librării, săli de cinema, teatre, restaurante fast-food, vârfuri de munte, plaje exotice, nu contează. Nu mi-a plăcut niciodată să fiu ca ceilalți, așa că de ce să fiu îngropat pe veci – vorba vine, gropile se concesionează pe câte douăzeci de ani – la un loc cu toată lumea?

Conform aplicației de pe telefon, un singur grad Celsius rătăcea pe străzi astă seară, în jurul orei opt, când l-am scos pe Dobby. L-am ghidat precipitat în jurul blocului, să-și marcheze locurile preferate și să le declare ale lui, cel puțin până când o altă potaie cu un simț exacerbat al proprietății apăsându-l pe vezică va avea drum pe acolo.

Dobby a lătrat mult azi. Nu cred că pricepe rostul roților, ceea ce-l tulbură nespus și-l determină să latre la toate formele de roți, mai puțin cele de mașini. Latră la biciclete, tricilete, skateboard-uri și cărucioare de copii.

Una din mamele pe care le-a certat astă seară părea foarte tânără. Greșit de tânără, părerea mea.

E timpul să se introducă orele de educație sexuală în școli. Deși, la cât de bine funcționează la noi sistemul educațional, mă tem că orele de educație sexuală n-ar face mare diferență în statisticile privind natalitatea la adolescente. Ar exista câțiva elevi foarte buni, olimpici care vor lua drumul străinătății cu prima ocazie și vor face carieră în diaspora, și ar exista și unii care vor scăpa de corigențe la educație sexuală doar pe bază de pile și șpăgi. Restul, majoritatea, se vor chinui cu materia stufoasă din manualul deloc interesant aprobat de minister, așa cum sunt obișnuiți, vor fi dezamăgiți de stilul de predare al unor profesori prea puțin stimulați să atingă excelența în domeniu și vor ajunge adulți care posedă doar noțiuni sexuale teoretice, fără aplicabilitate practică.

Poate că n-ar fi o idee rea nici orele de educație sexuală pentru câini. Dobby are în palmares doar jucării de pluș, deocamdată, și nu cred că e pregătit nici fizic, nici emoțional, pentru o întâlnire cu o cățea în carne și coapse. Ar trebui să am o discuție cu el.