Mi se pare incredibil că unii oameni preferă să stea la coadă cînd pot la fel de bine să nu stea la coadă. De exemplu, în loc să stea înșirați ca pingunii și să cerșească bani de la un bancomat, pot alege să plătească cu cardul, după care să constate că oamenilor de la magazin nu le merge POS-ul și că trebuie să facă mai multe drumuri pentru o banalitate care durează de obicei 20 de secunde. Asta deoarece primul bancomat la care merg e stricat, la al doilea e coadă și mai mare decît la cel pe care l-au ignorat la început și, într-un final, cînd se întorc cu bani cash la magazin află cu surprindere că cei de acolo nu au să dea rest de la o bancnotă de 200 de lei.
Eu așa am făcut și așa voi face în continuare, pentru că-s un visător care vrea să trăiască într-un viitor în care plata contactless va funcționa pînă și în tîrgurile de vechituri de la marginea drumului.
La fel ca mine sînt mulți alții. Dau un singur exemplu, să fie de sămînță: șoferii din șirul de cel puțin opt mașini care așteptau cuminți să intre într-o parcare cu plată al cărei panou de la intrare afișa prin leduri roșii mesajul OCUPAT. Asta înseamnă să fii optimist, să aștepți răbdător să ți se elibereze un loc în care să-ți lași modul de transport, pentru că orașul e atît de sărac în parcări și atît de sufocat de mașini că orice petic liber de iarbă sau asfalt din centru e mai disputat decît Fîșia Gaza. Frumos!
![]() |
poză artistică aleasă în scop ilustrativ, luată de aici |
—–