Rubber – filmul

Pe un drum pustiu sunt înșirate scaune. O mașină de poliție vine încet, le doboară pe toate și se oprește. Un șerif iese din portbagaj, ia un pahar cu apă de la șofer și ține un discurs absurd. Nu există motiv pentru care se întâmplă tot ce se întâmplă, exemple există în mai toate filmele. Încheind discursul, varsă pe jos paharul, iar blegul cu cravată împarte binocluri unor spectatori dintr-un perimetru încordat (adică împrejmuit cu corzi). Se va urmări viața unei anvelope, ca într-un safari suprarealist.
click aici jos pentru mai multe poze


Anvelopă în diferite instanțe: pândind după ușă, contemplând luciul apei sau numărându-și ridurile în oglindă.

Cauciucul se ridică, învață să se rostogolească, învață să facă lucruri și ființe să explodeze și prinde drag de o franțuzioaică. Omoară toți oamenii dintr-un oraș dar pe ea o scutește. Poliția îl găsește într-o cameră de hotel unde se uita la cursele Nascar. Ridicol nu? Cursele alea sunt o prostie.

Cauciucul chiar n-are nici o urmă de conștiință, ucide fără nicio remușcare
Filmul e și comedie pe alocuri, de exemplu în scena asta în care 2 polițiști joacă șah
Spoiler: după ce e împușcat de șerif, cauciucul se reîncarnează în tricicletă și
își adună gașca, o adevărată armată a întunericului

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.