Serios? Astea-s versuri cu care să începi o piesă muzicală în anul 2014? Tocăniță? Serios? Fucking tocăniță? Înțeleg că ai descoperit ceva grozav aici și că n-ai cum să nu dai lovitura cu sequel-uri la hit-uri populare, dar încearcă măcar să compui două versuri care să nu fie oribile. Poți? Dacă nu, roagă pe cineva să te ajute. Serios, există milioane de moduri mai poetice prin care să evidențiezi diferențele dintre o soție și o amantă și care să nu amintească de mirosul de tocăniță. Sau n-ai găsit altă rimă pentru “cunoștință“? Nu îți dai seama cît de inestetice sînt toate mîncărurile astea diminutive: tocăniță, mîncărică de cartofi, ciorbă de văcuță, sărmăluțe, etc.? Nu știu dacă ai observat, dar despre mîncărurile serioase nu se prea poate vorbi la diminutiv (vezi pizza, sushi, hamburger, ciorbă de burtă, șnițel, ceafă de porc).

Fuck me sideways (în traducere ar veni un fel de: f*te-mă lateral)! Soția urîtă și grasă și bătrînă empatizează cu tinerica subțirică la mijloc care miroase a mere, aia cu care o înșeală soțul? Am înțeles bine, despre asta e cîntecul? Pentru că dacă-i așa, e al dracului de tristă piesa, și nu în modul în care se dorește. E mai tristă și decît aia cu care te-ai făcut cunoscută, Îți arăt că pot, în care ziceai că ești:

Bravo! Mîncai tot din farfurie, exact așa cum trebuie să facă orice fetiță cuminte de 6 anișori. Înțeleg că erai o adolescentă îndrăgostită de unul din băieții răi de la scară. Ce vreau să te întreb, piesa asta a fost scrisă în anii ’90?

Eu nu mă pricep la muzică și nu mi se pare că ai cînta rău, Minți Murdare în varianta originală e una din cele mai bune chestii pe care le-am auzit ever, dar versurile pieselor mai noi par scrise exclusiv pentru casnice corigente care se emoționează la discursurile Bahmuțencei, nu pentru oameni cu venituri destul de mari ca să te asculte la radioul din mașină. 

Așa că fă ceva în privința asta! Arată-mi că poți!

. . .

  . .