În două luni eu nu voi mai fi. Nu voi mai ființa, cum s-ar zice. Nu voi mai prăpădi oxigenul scump al atmosferei, transformîndu-l în dioxid de carbon. Nu voi mai ține umbră nici măcar unui petic de asfalt, așa găunos cum e cel de la noi din țară. Eu și încă 699.999.999 de oameni vom pieri, ne vom integra în neant și vom pune puncte de suspensie existenței, viețile noastre fiind prematur curmate de un eveniment catastrofic, așa cum ne avertizează un tibetan, aici.
„În circa 2 luni, 700 de milioane de oameni vor pieri, avertizează un monah tibetan citat de Agenţia spaţială americană NASA. Planeta va fi afectată, în 21 decembrie, de fenomenul ”zona zero”.
Aceste fenomen constă în dispariția câmpului electromagnetic al tuturor obiectelor.
Monahul tibetan, cunoscut sub numele de Oracolul din Şambala, a prezis că Terra va trece prin ”zona zero”, când spaţiul se stinge şi nu mai răspândește niciun fel de energie. Planeta va fi, timp de patru zile, în beznă, iar întunericul va fi luminat de fulgere.”
Trecînd cu bine de extemporalele de la orele de fizică de clasa a șasea, am destule cunoștințe ca să privesc cu maxim scepticism știrea despre întreruperea pentru vreo 49 de zile a legilor fizicii, orice ar zice oracolul din Șambala. Momentul real în care „spațiul se va stinge” nu va fi observat de restul de 90% din populație, ci va fi un moment trist, în care orice formă de viață se va fi stins demult, mult înainte ca sistemul nostru solar să fi intrat în stagiile finale ale obștescului său sfîrșit.
„Monahul tibetan îi sfătuiește pe oameni să își ducă familia la țară, unde să își facă provizii alimentare, de apă, lemne şi lumânări pentru două luni. Geamurile trebuie să fie acoperite cu jaluzele sau perdele dense, iar oamenii să nu se uite prin ele, să nu creadă ochilor şi urechilor şi să nu iasă în stradă.
Mulți oameni vor înnebuni pentru că în acea stare energetică a Pământului se vor auzi şi vedea lucruri neobișnuite.
”Zona zero” se va încheia în 7 februarie 2013, când nivelul energetic va începe să se redreseze, dar lucrurile vor reveni la normal numai la sfârşitul lunii martie 2013.”
Și totuși, dacă peste două luni, hai trei, deci pe la finele lui martie, voi mai fi printre cei vii, ba mai mult, printre cei care nu și-au crezut ochilor și urechilor și nu au înnebunit de atîta privit la lucruri neobișnuite, n-am să mă consider norocos. Pentru că nu voi fi cu nimic mai lămurit cu privire la consistența legilor fizicii și ale universului, așa cum aș fi fost în eventualitatea unei treceri în lumea spirituală. Voi fi la fel de contrariat cum sunt acum, necunoscînd destule amănunte despre răul de care trebuie să mă feresc.
Îl pot evita schimbînd pocentul de fibre din dietă? Dacă n-am casă la țară, pot sta la mine în garsonieră? Dar atunci lemnele nu mă ajută, centrala blocului fiind pe gaz. De ce tocmai 10% din populație va dispărea? E un fel de zeciuială divină? Dar dacă scot aparatul pe după jaluzele și fac poze, fără să mă uit eu direct, mai pățesc ceva? Ajung 8 megapixeli pentru asta? Că parcă n-aș vrea să înnebunesc, dar nici să stau ca gușteru-n casă, ignar și automulțumit. Pot pretinde șomaj pentru perioada asta? Lumînările să fie parfumate sau nu? Lanterna e ok? Dar un generator electric mic? Sau nu va funcționa fiindcă universul a oprit pentru 2 luni furnizarea cîmpurilor electromagnetice pe motiv de neplată? Nu se poate prelungi zona zero pînă după Ziua Îndrăgostiților? Măcar să am și eu un motiv bun pentru care să zic că am stat singur acasă.
Avertismentul domnului tibetan parcă a stîrnit mai multe întrebări decît a potolit. Adevărul, așa cum am mai spus-o și am s-o mai spun, e undeva dincolo de noi, exact așa cum mintea monahului tibetan e dincolo de granițele rațiunii, logicii și bunului simț.
Băi și despre asiatici se spunea că-s isteți…
. . .
. .
.
