Călătoria în timp nu există, dar peste mai multe zeci de ani se va fi fost deja inventată. Din motive lesne de înțeles, precum distrugerea continuumului spațio-temporal, călătoria în timp se va fi fost scoasă în afara legii. Mai au/vor avea acces la ea doar marii infractori, dar nu și cei mai mari infractori, adică politicienii. Ciudat.

Joseph Gordon Levitt, un fel de mini Bruce Willis în acest film

Tehnicile de investigație medico-legală vor fi în schimb atît de avansate încît vor face crimele aproape imposibil de înfăptuit. Iar acesta e motivul pentru care marii infractori (dar nu și cei mai mari) păstrează aproape de inimă mașinile de călătorit în timp. Dar în loc să-i trimită pe nefericiți direct în supa primordială a planetei, de unde să nu poată influența nicicum dezvoltarea rasei umane, sau să-i teleporteze în valurile Atlanticului, mega-infractorii viitorului îi trimit în mijlocul unor răsaduri de cucuruz, legați cu mîinile la spate și cu capul acoperit, ca să fie împușcați de un asasin Looper.

Un asasin care, într-un viitor semi-ultra-tehnologizat, are o armă ce la distanțe mai mari de 15 metri nu funcționează deloc. Ciudat. Foarte ciudat. Jumate shot-gun, jumate ciomag, espingola (s. f. Armă de foc primitivă din bronz, montată pe un pivot. – Din fr. espingole.) pare cea mai improbabilă armă cu care s-ar dota un asasin cît-de-cît cu pretenții, fiind doar marginal mai eficientă decît o creangă de mesteacăn sau o rachetă de tenis.

Plus că foarte greu mai pot eu lua în serios un asasin care nu face decît să împuște victimele imobilizate, îndeplinind o simplă formalitate, aproape ca un funcționar public. Dar de ce zic aproape? Exact ca un funcționar public. Ba cred că funcționarii publici sunt chiar mai sadici, avînd capacitatea să te facă să vrei să-ți iei singur zilele. Deci vai-și-amar de viitorul care nu poate genera asasini mai buni decît acesta.

Filmul e foarte apreciat de critici, ceea ce mi se pare, din nou, foarte ciudat. Îl laudă lumea pe filmu’ ăsta ca Becali pe Steluța lui.

E foarte greu să faci filme despre călătoria în timp care să stea în picioare cînd le iei la puricat integritatea logică, iar mie mi se pare că Looper a avut unele lipsuri la acest capitol. Înțeleg că s-a vrut a fi un science-fiction cu accentul pus partea emoțională, nu cea științifică, dar chiar și aceea mi s-a părut extrem de neverosimilă. Dar, cine știe, poate altfel se comportă oamenii în viitor…

Pînă la urmă, filmul e un SF bunicel cu Bruce Willis, cu un tip care-l imită pe Bruce Willis, cu o țărăncuță aprigă jucată de Emily Blunt, cu un viitor apropiat nașpa și un viitor mai puțin apropiat și mai nașpa, cu oameni cu superputeri inutile, cu droguri care se picură direct pe globul ocular și cu un gangster al viitorului care-i trimite pe asasinii pensionați înapoi în timp ca să fie uciși de ei înșiși, simbolizînd în mod poetic faptul că tu ești propriul tău cel mai mare dușman.
. . .
. .
.