La pomul enamorat să nu te duci cu drujba

Motto: Mare e grădina Domnului, și plină de buruieni
Spunea cineva, nu mai știu cine, că e foarte ușor să faci comedie atunci cînd întregi guverne conspiră ca să te ajute cu material umoristic. Furnizorul amuzamentului de azi lucrează în Parlament (dacă îmi este permisă alăturarea cuvintelor lucrează și Parlament în aceeași propoziție), iar informația vine prin intermediul ziare.com, pornită de digi24, aici. Mare atenție la următoarele două fraze:

“Un grup de deputați a propus un proiect de lege care să introducă, în patrimoniul național, copacii care ‘dau viață și parfum anotimpurilor declanșînd sentimente romantice’. 

Inițiatorul acestui proiect, deputatul PNL Pavel Horj, explică faptul că o salcie în formă de inimioară nu ar trebui tăiată.”

N-am găsit nici o poză cu vreo salcie în formă de inimioară, nici nu-s sigur că există, dar, căutînd puțin pe Google, am dat peste unele poze cu pomișori care mi-au declanșat sentimente romantice (vedeți mai jos). 

Cred că la acestea se referea domnul deputat Pavel Horj atunci cînd era plătit din banii mei ca să vină cu propuneri de legi care să îmbunătățească condițiile de trai din Romînia. Nu zic că acei copaci care dau viață și parfum anotimpurilor nu m-ar încălzi la nivel emoțional, dar parcă mai erau unele chichițe care puteau fi puse la punct înainte de a ne apuca de landscaping la nivel înalt, de exemplu eliminarea corupției, depolitizarea administrației, îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, stabilizarea economiei, și încă alte cîteva mii de asemenea mărunțișuri, cîtă frunză și cîtă iarbă, cum ar veni.

Singurul impediment ar fi probabil următorul:

“Nivelul de romantism pe care îl inspiră un copac va trebui însă evaluat de un specialist silvic.”

Adică dacă specialistul silvic e o fire emoțională, genul care devorează romanele Sandrei Brown ca pe pufuleți și nu se poate uita la un film cu vampiri sclipicioși fără să lăcrimeze abundent, atunci pădurea e salvată, pentru că domnul va vedea inimioare și cupidoni în orice creangă strîmbă de copac.
Dar se poate și ca pădurarul să nu fie un om tocmai sensibil și să se pună la penetrat cu drujba hectare întregi de pădure virgină, cruțînd poate doar acei pomi găunoși cu scorburi largi a căror formă îi declanșează acestuia sentimente nu doar romantice, ci chiar erotice. Se știe că pădurarilor le place foarte mult să se joace de-a ascunde bușteanul (aici am folosit un eufemism, chiar dacă e la fel de adevărat că majoritatea pădurarilor se ocupă cu contrabanda cu materie lemnoasă, ascunzînd la propriu o grămadă de bușteni).

Aproape că nici nu mă mir că domnul deputat a scăpat un așa avorton legislativ, doar se știe că fiecare pădure are uscăturile ei, nu doar salcii în formă de inimioară.
. . .
. .
.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.