Încă un motiv să fiu mîndru, dar nu de mine

Și cum stăteam eu așa în autobuz, la un moment dat n-a mai trebuit să stau, pentru că ajunsesem la destinație. Aștept să coboare toți cei cărora le place să se înghesuie unii în alții ca pinguinii atunci cînd le e frig, după care dau să ies.

Dar socoteala de acasă nu coincide întotdeauna cu cea din autobuz, calea mi-e blocată de o femeie ce se tot chinuie cu marșarierul unui cărucior de copii. Genul acela de căruț mare, cu subansambluri din aliaj de titaniu și carbon (habar n-am, probabil) și materiale mai rezistente decît costumele astronauților, cu părți demontabile și remontabile, ca un Transformer orientat exclusiv către confortul copilului, un băiețel care ronțăia absent dintr-un biscuit.

În timp ce doamna se trudea să coboare roțile din spate ale căruciorului pe trotuar, efectuînd manevre mai complicate decît cele necesare pentru întoarcerea din trei mișcări a unui camion cu 18 roți, eu făceam exact două lucruri. Unu – căutam o piesă mai faină pe mp3-player, pentru că din nu-știu-ce motiv mi s-au rătăcit și niște melodii de-ale lui Guess Who în playlist. Și doi – mă gîndeam că ce bine ar fi dacă cineva ar putea s-o ajute de tanti cu căruțul.

Zis și făcut! Nici n-am terminat bine de formulat în minte ideea mea altruistă, că o bătrînică adusă rău de spate pune mîna pe baza căruciorului și îl duce pe sus pînă afară. Ajutată, bineînțeles, de mama copilului. Pesemne că bătrînicii nu i-a fost deloc ușor, căruciorul părea greu iar mînă stîngă o avea ocupată cu un buchet măricel de flori de cîmp. Fapta ei bună a durat mai mult decît ar fi durat dacă ar fi fost înfăptuită de cineva mai tînăr, mai în putere, mai săritor și mai altruist. Din păcate, nu s-a găsit nimeni acolo care să se potrivească acestei descrieri.

Într-un final, am reușit și eu să cobor, gîndindu-mă bucuros că mai există oameni de treabă pe lumea asta, oameni care să-ți dea neinteresați o mînă de ajutor fără ca tu să o ceri, Oameni cu O mare, buni samariteni, oameni cu suflete generoase și altruiste, oameni cum… cum n-am fost eu.
. . .
. .
.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.