Obișnuiți să acorde o importanță exagerată fiecărui succes minuscul pe care-l obțin, chiar și atunci când acesta faca parte din cerințele slujbei, geneticienii români au reușit să facă, la propriu, un armăsar dintr-un țânțar.

Aici, țânțarmăsarul era atras de luminozitatea ecranului, de care s-a izbit în mod repetat până l-a spart

Trecând de la vorbe la fapte, după sute de ore de teste și nopți nedormite, românii au rearanjat fiecare catenă din helixul dublu specific ADN-ului unui țânțar în așa fel încât să rezulte un armăsar pur-sânge.

Poza de mai sus ilustrează unul din momentele intermediare, când creatura rezultată din recombinările genetice era undeva între cele două animale, un țânțarmăsar măricel ce se hrănea cu iarbă, lansa baleguțe mici din zbor și  necheza pe niște unde superînalte care spărgeau mereu toate eprubetele din laborator. Într-un final a trebuit ucis cu Raid.
—–