O fluctuație cuantică este un fenomen care, grație principiului incertitudinii propus de Heisenberg, face ca într-un punct din spațiu să apară, din senin, o schimbare a cantității de energie. În vid, fluctuația cuantică poate da naștere la perechi de particule și antiparticule. Din nimic, carevasăzică, apare brusc un ceva și un anticeva. Adunate, ceva-ul și opusul său dau nimic. Dar e un nimic mai special, în care stau în găști separate entități diametral opuse. Ceva-uri și anticeva-uri.
E posibil ca universul să fi apărut în urma unui astfel de proces. Există teorii și calcule care susțin asta. Dar e mai mult ca sigur că vedetele din România sunt rezultatul unor astfel de fluctuații. Inna, de exemplu.
La început era nimic. Apoi acel nimic s-a scindat în două părți egale și de sens opus. Una pozitivă, compusă din imaginea atent construită în laborator a divei, aia care are milioane de fani pe Facebook, și alta, constând în felul ei absolut neimpresionant și dureros de neinteresant de-a fi în restul timpului, adică atunci când nu e pe scenă, făcând playback, sau într-un videoclip, făcând playback. Inna omul e opusul Innei vedeta. E spectaculos de neoriginală în gândire și exprimare.
Inna e pătrunjelul din supa muzicii românești. Nici nu ajută, nici nu strică. Are exact personalitatea unei legume rădăcinoase și asta s-a putut vedea la emisiunea Vocea Junior, unde a fost atât de fadă și de neinteresantă încât l-a făcut pe Moga să pară un comediant spumos și spontan.
Un alt exemplu e Delia Matache. Un alt nimic format din mai multe ceva-uri și anticeva-uri. Pentru orice reușită muzicală a Deliei există o nereușită egală și de sens opus care se manifestă în emisiunea iUmor, unde Delia e mai degeaba decât salata din meniul McDonalds.
Același lucru e valabil pentru mai multe vedete de la noi. Nu-i neapărat un lucru rău, pentru că toți suntem angrenaje umane complexe în care coexistă în egală măsură părți pozitive și părți negative. Spun doar că, dacă din vidul primordial ar fi fluctuat cuantic doar Delii și Inne, azi n-am fi fost nici unul dintre noi aici să ne dăm cu părerea despre oameni pe care nu-i cunoaștem. Pentru că întreg universul ar fi fost un mare nimic.
Teorii și calcule pe care nu le înțeleg spun că, după Big Bang, fluctuațiile astea au dat mai multe ceva-uri decât anticeva-uri. Nu mult, doar o particulă de ceva în plus la un miliard de miliarde de perechi de ceva/anticeva. Dar a fost destul pentru crearea universului așa cum îl cunoaștem.
Și asta îmi doresc de la toate vedetele și de la toți oamenii, inclusiv de mine. Să fim mai mult ceva decât anticeva.
Și, la fel ca universul, totul se va întoarce la un moment dat în nimic (vedetele noastre deja au început și nici n-au mai avut nevoie de Heisenberg).