Trebuie să spun de la început că ecranizarea romanului presupus-ne-ecranizabil cu același nume este al naibii de decentă. Îi lipsește profunzimea care să-l facă grozav, dar altfel este extraordinar de ok. Filmul plutește undeva în sferele superioare ale mediocrului, ceea ce este bine pentru el, nici nu cred că se putea mai mult de la regizorul care a reușit cel mai prost film din seria X-men, Gavin Hood. N-ai cum să comprimi evoluția psihologică de mai mulți ani a unui geniu strategic într-un film de mai puțin de 2 ore. Două ore n-ar fi fost de ajuns nici măcar pentru acomodarea băiatului în camera de război zero-g. Ce să mai zic de exploatarea conflictului ierarhic dintre generalul Graff (Harrison Forc) și cei care credeau că e imoral să distrugi emoțional și mintal un copil oricît de nobilă ar fi fost cauza (gen salvarea omenirii).

Partea bună, una din ele, e că efectele speciale sunt acolo numai ca să susțină povestea, și nu invers, cum tot mai des se face la Hollywood. O altă parte bună e că filmul e plăcubil și pentru cei care n-au citit întreaga Sagă a lui Ender, serie imaginată de Orson Scott Card în 9 volume. Mic spoiler: Bean este pentru Ender cam ceea ce a fost Sam pentru Frodo, iar treaba asta e sugerată subtil în film. O ultimă parte bună care îmi vine acum în minte e că regizorul a știut exact ce a fost în capul scenaristului, fiind vorba de una și aceeași persoană.

Partea rea: e imposibil să transpui întreaga complexitate a unui roman într-un film, și chiar dacă de data asta s-au trecut în revistă toate evenimentele esențiale ale intrigii, totul s-a făcut la modul fugitiv și superficial, iar asta a afectat tonul general. Înspre final, Ender ar fi trebuit să fie o epavă teleghidată, un robot genial cu nervii întinși la maxim. Filmul omite asta, twistul de la final nu-i destul de senzațional pentru că ritmul alert nu permite implicarea personală în drama personajului. Nu m-ar fi deranjat o jumătate de oră în plus, cum nu m-au deranjat zecile de ore petrecute citind cărțile, ceea ce vă doresc și vouă.
. . .
  . .
    .