Despre foodporn, care nu e un porn adevărat

“Foodporn” e un haștag atașat pozelor cu mâncare de pe Instagram în care se presupune că mâncarea arată foarte bine. Eu, care am văzut mai mult de 3 secunde de porn real, cu oameni, la viața mea, pot spune cu mâna pe butonul de Love că foodporn-ul nu e un porn adevărat. Dacă era, Instagram l-ar fi cenzurat, așa cum cenzurează sfârcurile.

Foodporn-ul nu e porn pentru că nu poți să te masturbezi la el. Adică poți, dar numai dacă ai un fetiș extrem de nișat și imaginea unui somon la grătar cu piure de țelină și șofran te face să te atingi acolo jos. Dacă ai un pic de erecție când vezi poza unui risotto cu fructe de mare, e posibil ca foodporn-ul să fie un porn adevărat pentru tine, dar mă îndoiesc că există asemenea cazuri. Singurul loc în care te umezești când vezi mâncare e gura, deci da.

Porn-ul real vine la pachet cu o senzație puternică și involuntară de vină, și nu cred că există oameni care se uită la poze cu vită în sânge numai când sunt singuri acasă sau ascunși în baie, să nu-i vadă lumea, și apoi se simt prost și le e rușine să se vadă în oglindă, deci repet: foodporn-ul nu e porn adevărat. Există, desigur, bucăți de carne care îți provoacă atât de multă plăcere încât îți vine să te spovedești după ce pui gura pe ele, dar sunt aproape sigur că ele nu vin sub formă de burgeri cu blue cheese.

Ca să fie o formă curată de porn, foodporn-ul ar trebui să aibă subcategorii, gen: amateur (mâncare făcută de bucătari începători), asian (preparate cu specific asiatic), creampie (deserturi), hot mom (mâncare ca la mama acasă), huge cock (cocoș în vin, rețetă franțuzească), POV (video scurt cu mâncare gătită văzut din punctul de vedere al bucătarului), casting, first time, teacher sau bang bus (mâncare făcută într-un camion sau autobuz).

Într-o singură privință se aseamănă foodporn-ul cu porn-ul adevărat. Amândouă ajung să îți creeze așteptări exagerate. Dacă te uiți toată ziua la mâncare aranjată poetic în farfurie, încropită din pixeli și filtre, luminată profesionist în studio și retușată în photoshop până la ultima bobiță de susan, e greu să apreciezi apoi mâncărurile mai puțin fotogenice cu care intri în contact, oricât ar fi de gustoase. Sexul nu e ca în filme și mâncarea nu e ca în poze.

Mai există, totuși, un punct comun între cele două. Fie el porn adevărat, fie el foodporn, e clar pentru toată lumea că femeile îl fac mai bine.

Dacă e să-i zicem cumva la această formă de artă vizuală, cred că ar fi mai corect să-i spunem “food erotica” sau “artistic food”, acesta din urmă fiind omologul lui “artistic nude”, un tip de pornografie finuț, apreciat în special de snobi și intelectuali.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.