Pe vremea lui Jules Verne poate că ar fi reprezentat o reușită incredibilă să fii Căpitan la 18 ani, dar oamenii s-au precocizat mult în ultimele decenii astfel încît această căpitănie ar fi acum mai puțin impresionantă, fiind mult sub, de exemplu, cîștigarea unei finale de cupă europeană la fotbal.
poză via rtv.net |
Tocmai de accea candidatura uselistă a Cătălinei Ștefănescu la colegiul 1 al Camerei Deputaților din Turnu Măgurele nu ar fi trebuit să suscite o asemenea agitație mediatică. În fond, femeile în general sunt mult mai mature decît bărbații, iar domnișoara Ștefănescu, la cei 23 de ani ai ei, ar putea fi infinit mai calificată decît orice alt candidat, indiferent de experiența anterioară a acestuia, pe postul de deputat. Și ce dacă periplul ei prin cîmpul muncii se rezumă doar la o scurtă perioadă de secretariat la biroul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, necromantul electoral al partidului? Ar fi fost mai mult decît destul timp pentru a învăța sub acesta, la figurat, nu la propriu, dedesubturile angrenajului politic de la noi din țară. Poate a sosit în sfîrșit timpul ca vulpile bătrîne din politică să fie înlocuite. De vulpițe.
Tînăra, zic eu, este dublu calificată, dacă nu chiar triplu, pentru meseria de reprezentant al poporului. În primul rînd, este proaspăt absolventă a unei facultăți de limbi moderne aplicate, și știm cu toții că aplicarea limbilor moderne este unul din cele mai eficiente propulsoare politice de care poate dispune un ambițios viitor om politic. Multilingvismul este esențial în contextul politicilor globale. Doar el poate duce un politician așa tînăr în birourile Bruxelles-ului, nu? În al doilea rînd, din postura sa de consilier în cadrul Agrostrust SRL Alexandria, are deja o vastă experiență în domeniul muncii alături de bovine, ceea ce ar ajuta-o enorm să se intergreze în organigrama parlamentului. În al treilea rînd, și nu știu cît de important este acest aspect dar îl menționez totuși, o persoană atît de tînără ar găsi aproape imposibil dormitul în fotoliile camerei deputaților, sau dormitul în timpul zilei în general. Bănuiesc că este o chestie legată de bioritm sau ceva. Oricum, eu o iau ca pe un plus.
Dar poate mai pertinent decît toate cele înșirate mai sus ar fi, iertați-mi superficialitatea, aspectul fizic al junei de 23 de ani. Care ar face, în eventualitatea unui succes electoral, ca absența ei să fie mai intens resimțită de toți colegii care, în timp, s-ar asigura ca aceasta să nu mai lipsească de la nici o ședință, astfel scăzînd dramatic incidența absenteismului ce a infestat în ultima vreme aceste instituții. În asentimentul aceluiași raționament, mă gîndesc că dacă cel puțin jumătate din componența Senatului ar fi fost de sex feminin, s-ar fi stîrnit rapid o mișcare de lobby care să-i crească procentul de prezență al lui Crin Antonescu peste acel 6% cu care a defilat pînă în acest moment.
Așa că eu îmi declar întreaga susținere pentru Elena Cătălina Ștefănescu și cred sincer că ar face o treabă extraordinar de bună, asta chiar dacă nimic din pregătirea sau experiența ei nu o recomandă ca fiind aptă să reprezinte nici măcar interesele unui cîrd de preșcolari, darămite ale unui întreg colegiu electoral de oameni, fie ei și teleormăneni. Și nu, nu am nici un alt motiv bun sau vreo logică solidă cu care să-i argumentez calitățile. Eu, dacă aș fi fost teleormănean, i-aș fi acordat cu cea mai mare încredere votul meu, ingorînd demn orice fel de sugestie privind relația ei necreștinească cu domnul Dragnea. Un domn pe care-l știu că are o bomboană de șoție (pe nume Bombonica) cu care se înțelege atît de bine încît îi iartă nepriceperea administrării unei firme datoare cu aproape 8 milioane de euro la bugetul de stat. Așa cum și ea îi iartă asocierea cu votanții răposați.
Ar fi așadar cazul să fim mai toleranți față de tinerii politicieni care, sper deosebire de securiștii vechi intrați în politică pe ușa din spate, intră în aceasta mîndru, pe ușa din față, cu capul sus și pieptul înainte.