Petru Daniel Corogeanu, fostul călugăr condamnat pentru moartea unei tinere la mănăstirea Tanacu, se pregăteşte să-şi reia slujbele într-un schit improvizat. Locul se află departe de ochii curioşilor, dar nu la mare depărtare de Mânăstirea Tanacu, acolo unde, în 2005, s-a produs crima care a şocat întreaga Românie. (spunea RTV în data de 1 mai, aici)
După patru ani în care a avut timp berechet să reflecte la propriile erori, părintele Daniel Corogeanu a fost eliberat printre enoriașe la sfârșitul lui noiembrie 2011, considerându-se că anii petrecuți în asceza impusă de stat ar fi penitență destulă pentru uciderea unei persoane printr-un procedeu barbar, deși oarecum … imaginativ dacă e prea devreme să-i spunem ilar, de exorcizare.
Pentru cei care au deschis mai târziu televizoarele sau paginile de internet, vă reamintesc că părintele Daniel este cel care a pus definitiv și irevocabil pe hartă localitatea Tanacu, atingând în foarte puțin timp o notorietate de care alții se bucură doar după ce-și leapădă mai multe straturi de veșminte înspre deliciul tabloidelor. Chiar și presa internațională a vărsat destulă cerneală electronică speculând asupra celor ce s-au întâmplat în decursul regretatului ritual și venind cu diferite variante de atribute întru completarea propoziției “românii sunt…”. Cert este că românii sunt de cele mai multe ori inspirați, hotărîți și convinși de propria lor infailibilitate, deși n-ar trebui să generalizăm, s-au mai văzut și excepții, chiar dacă unele nu fac decât să confirme reguli bine încetățenite.
Cei care au deschis mai târziu o carte sau chiar deloc probabil se vor bucura de întoarcea feței bisericești printre mireni și restul non-privilegiaților, pentru că orice s-ar zice despre ce a făcut sau cum a fost pedepsit de ai săi superiori el are încă un aspect fizic cu puternice influențe sacerdotale ce impune un sentiment de pioșenie și contemplare la bunătatea atotputernicului. Iar după cum am înțeles eu că funcționează religia, dacă îți mărturisești cuiva păcatele și spui că-ți pare rău, atunci Dumnezeu trebuie să te ierte fără alte discuții sau complicații.
Revenirea sa printre oamenii de rând care nu au pile la divinitate am numit-o artistic “Dansez pentru creștine” în cinstea show-ului care numai ce și-a finalizat al doisprezecealea sezon de filantropie dansantă și înfăpuit minuni într-ale recordurilor de audiență. Emisiunea, care este mult mai mult decât încercarea de a resuscita carierele vedetismelor ce se află din varii motive în conuri de umbră mediatică sau chiar și mai grave deficite de simpatie și din care chiar am reușit să urmăresc un episod întreg în ciuda orelor târzii înspre care se întinde în mod lacom, l-a inspirit pe ghostbusterul autohton să-și continue menirea de alungător de spirite rele și curățător ecologic de karme.
Personal, abia aștept să văd ce ne-a mai pregătit respectivul în schitul lui improvizat, eu fiind adânc impresionat de opera lui anterioară. Sunt sigur că se va pune în slujba binelui ca un erou de benzi desenate și cu același abandon cu care a reușit să țină o femeie grav bolnavă legată fedeleș de un gard, înfometând-o și însetând-o timp de aproximativ trei zile. Și, deși a fost eliberat de toate titlurile oficiale conferite de ierarhiile religioase ce l-au format, ba mai mult, este foarte puțin probabil ca fostul duhovnic să aibă o specializare secundară, bănuim că el va continua să profeseze, religia fiind acum mai mult o chemare decât o meserie.
Ispășind două treimi din pedeapsa inițială de șapte ani (7 e cifră magică!) și dând dovadă de un comportament exemplar, Daniel Petru Corogeanu a ajuns să respire aer liber exact de sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor. Coincidență sau mâna invizibilă a voinței supreme? Vă las pe voi să decideți. Iar viitorul arată promițător, tot în luna noiembrie a anului trecut o maică stareță a dat naștere în mod miraculos unui set de gemeni. Spun miraculos nu pentru că ar fi fost vorba de o concepție imaculată ci pentru că gena ce determină nașterea gemenilor este destul de rară.
În fond, e bine că s-a luat în considerare comportamentul exemplar al deținutului pentru decizia de eliberare condiționată. Comportament acesta de-a dreptul ireproșabil s-a manifestat la doar puțin timp după ce preotul Corogeanu, împreună cu echipa lui de intervenție rapidă, a sechestrat o persoană cu clare dizabilități și i-a pricinuit moartea printr-o combinație perfect dozată de ignoranță și aroganța conferită de superioritatea celor evlavioși.
În fine, ca să nu mai continuăm o poveste ce a fost întoarsă pe toate fețele la fel ca demonul cu șapte capete ce sălășluia în defuncta exorcizată, ca un susținător aprig al conceptului de o a doua șansă, mi-ar plăcea să cred că totul a fost o imensă greșeală provocată de o neînțelegere și mă rog (e o figură de stil) ca respectivul să fii învățat ceva din întreaga aventură. Iar pentru viitoarele potențiale exorcizări ar fi bine să se inventeze o aplicație de smartphone ce să poată fi rulată atât pe Android cât și pe MacOS. Ar crește semnificativ eleganța întregului process. Doamne-ajută!
