Andreea Marin – zînă a leușteanului și a tuturor condimentelor

O fostă zînă a suprizelor, actuală nevastă a întîiului epigon al țării, intră foarte plină de ea, atît la modul figurat cît și la cel desfigurat (să nu credeți că n-am observat că s-a îngrășat în ultima vreme), într-un fel de brutărie/magazin ABC și se uită roată la produsele expuse în timp ce unele cucoane de cartier o spionează pline de adulație, în cea mai evidentă marieră posibilă. Eh, cucoanele de cartier n-au fost nicicînd vestite pentru discreția lor, iar centrul atenției este în mod absolut întîmplător centrul preferat al zînei, deci trecem cu vederea amănuntul.

Coborîtă din înalte sfere kilimanjariene ca să ia în tocuri colbul plebean, cu pleata fluturîndu-i grațios în vînt și împrăștiind parfum de șampon anti-mătreață printre masele nespălate, diva se interesează dacă vînzătoarea are în stoc leuștean proaspăt. Doar leuștean vrea, nimic altceva. Dar să fie proaspăt. Are nevoie de condimente potente, poate și pentru că viața alături de Elvis Jr. nu mai are nici o savoare. Moment în care tanti de după tejghea deschide o mică ferestruică ce dă într-o grădină verde, frumoasă și plină de culoare precum grădina raiului, în care se vede un jet de apă ce cade boltit pe niște răsaduri bine îngrijite. Cadrul era prea strîmt ca să mai găzduiască și un curcubeu, dar sunt sigur că era acolo, poate chiar unul dublu.

Apare brusc o mînă care ține un pliculeț cu leușean, genul non-prospăt prin definiție, pentru că nu e smuls direct din grădinița idilică ce stă în spatele ABC-ului precum stă Narnia în fundul dulapului cu blănuri, ci e ambalat în punguțe colorate care stau cu lunile pe rafturi. Adică tocmai opusul a ceea ce a cerut doamna marinbănicăjunior.

Deci, recapitulăm: diva cere leuștean proaspăt și primește în schimb un pliculeț ce conține un fel de echivalent culinar al etnobotanicelor, la fel de lipsit de prospețime cum sunt toate femeile din reclame în perioada aceea a lunii. Și se bucură. Ba chiar nu-i vine să creadă că un mini-market vinde condimente la plic, ținînd în mînă minunea de leuștean împachetat în hîrtie lucioasă de parcă ar fi fost un homar îndesat cu caviar și țintat cu pietre jvarovschi (nici de-al dracului nu vrea să mă uit pe Google să aflu cum se scrie corect Swarovski).

Zîna surprizelor este la rîndul ei surprinsă, cercul e complet, toată lumea e mulțumită. Iar din cîte văd eu, zîna pare să se mulțumească cu tot mai puțin.
. . .
. .
.