S-a mai auzit prin jurul blocului de expresia „prost de dă în gropi”. Mi s-a întîmplat chiar mie la un moment dat să fiu „prost de am dat cu capul într-un stîlp în timp ce număram vagoanele unui tren ce trecea prin zonă”, dar eram și foarte tînăr așa că am o scuză bună. Dar cum e oare să fii atît de prost de să-ți distrugi iremediabil podoabele sexuale? Și nu vorbim aici de contacte cu prostituate ieftine.
Întrebarea e, evident, retorică, pentru că nimeni nu poate răspunde la ea. Cu excepția unei singure persoane, care e puțin vătămată acum, așa că n-o să-i deranjăm convalescența genitală cu întrebări și purcedem la a specula singuri cum e să dobîndești nivelul acesta nirvanic de acreierare.
Omul nostru e excepția întruchipată la vorba de duh care spune că cine n-are bătrîni ar face bine să își cumpere cîțiva, că nu știi niciodată cînd îți trebe. La cei 66 de ani ai lui te gîndești că ar fi dispus de înțelepciunea necesară să știe că atunci cînd găsești un glonț pe cîmp poate că nu-i cel mai indicat lucru să te duci acasă și să-l pui frumos într-o menghină, după care să te apuci să-i fuți vîrtos niște ciocane.
Indiferent de motivul pentru care te-ai apucat să fuți niște ciocane unui cartuș neexplodat, e bine de știut că fututul de ciocane în gloanțele neexplodate ar putea avea drept consecință explozia respectivelor gloanțe, chestie care ar putea dăuna grav sănătății. Și dacă se întîmplă ca respectivul glonț să fie la distanță de două palme de prohabul tău neprotejat (și nu mă refer aici la profilactice caucuicate), dauna adusă sănătății e cu atît mai mare.
Deci, să recapitlăm: un domn în vîrstă de 66 de ani a găsit pe cîmp un cartuș de vînătoare neexplodat și l-a dus acasă pentru a extrage praful de pușcă (că nu știi niciodată cînd ai nevoie de niște praf de pușcă vrac), dar nu a făcut-o oricum, amatoricește, ci a fixat glonțul într-o menghină și s-a apucat să-i fută niște ciocane. Probabil n-a văzut episodul din Mythbusters în care se explica că nu așa scoți explozibilul dintr-un proiectil.
Nu se știe cîte ciocane a apucat să fută el glonțului, probabil că unul singur, dar rezultatul era oarecum ușor de intuit, asta dacă nu ești genul de om care crede că poate opri gloanțele doar înfigîndu-și un degețel pe țeava pistolului, ca în desenele animate, glonțul a explodat. Și deodată cu el au buibuit și atîrnătoarele lui sexuale – neghiniță și punguța cu doi bani. Și toate astea au fost consecința mînuirii necorespunzătoare a ciocanului. Nu-i ironic că acum nu mai are deloc ciocan tocmai din cauza ciocanului?
Dacă am învățat ceva din pățania sărmanului nostru om, acel lucru e următorul: înainte de a te apuca să fuți niște ciocane dispozitivelor explozibile găsite pe cîmp ar trebui să-ți ocrotești cumva părțile sensibile, eventual cu o pereche suplimentară de indispensabili.
. . .
. .
.