Cîinele de pază al ciobăniei

După ce corul vînătorilor a interpretat patetic refrenul despre cîinii de pază ai ciobăniei, ăia care omoară iepuri și căprioare luîndu-le practic carnea de la gură, parlamentarii au intervenit în textul Legii vînătorii și protecției fondului cinegetic așa cum au știut ei mai bine: de-a-mpulea.

Închipuindu-și că un ciobănesc mioritic bine instruit se poate înțelege cu oile pe limba lor precum porcușorul din filmul Babe, convingîndu-le să se alinieze în țarc cu argumente logice și vorbe dulci, parlamentarii au decis să limiteze capacitățile ciobanilor de a-și anagaja asistenți canini.

Astfel, numărul de cîini de pază de care poate dispune un cioban va depinde de acum de forma de relief, nu de mărimea turmei, așa cum ar fi logic. Deci, dacă un cioban ca Capatos poate amploaia două cățele care să-i păzească platoul, un cioban de la cîmpie musai să se limiteze la un singur patruped. La naiba, pînă și berbecul de Becali avea doi bodyguarzi.

Ciobanul de la munte poate face carte de muncă la maxim trei căței, dar dacă-l pune transhumanța să schimbe peisajul, coborînd din deal în vale, trebuie să mai reducă din ei. Pentru că fuck you, de aia, parlamentarii fac legile și ei știu mai bine cum se ciobănește.

Reprezentativitatea asta disproporționată nu are nici un alt corespondent. Ba mai mult, miroase puternic a ipocrizie. Pentru că atunci cînd s-a încercat diminuarea numărului de porci parlamentari de la 588 la 300, s-a behăit degeaba. Turma latră, caravana cu girofar trece.

—–

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.