Știu că poate suna ciudat, dar recent mi-am cumpărat o carte numai pentru poze. E vorba de Bumbata, un fel de album photo cu poze făcute de Cosmin Bumbuț între 2005 și 2008 în penitenciarul Aiud. Dacă despre poze în general se spune că fac cît 1.000 de cuvinte, pozele din acest album fac cît milioane de cuvinte, foarte puține optimiste. Sunt unele poze grețoase ce arată condițiile inumane din închisoare, poze cu poezii scrise în metru ludic, poze cu detalii incredibile ale unei non-vieți ascunse.
Desigur, printre pozele cu scene la duș sau scrisori încropite sincer-naiv de deținuți se poate strecura un umor involuntar dezolant. Un exemplu: pe pagina din stînga un deținut are scris mare pe spate: Urăsc femeile perverse, asta în timp ce în poză din dreapta un altul are marcat în pielea spatelui exact opusul: Iubesc femeile perverse. Un altul e ceva mai generalist, și-a tatuat pe umăr: Urăsc femeile Jur.
Numărul de tatuaje poate fi un bun măsurător al timpului petrecut în penitenciar (Cît ai stat, bă, la răcoare? Am stat vreme de 3 tatuaje). Așa că albumul lui Bumbuț are multe exemple de artă bătută cu acul direct în piele, inclusiv un mesaj mare pe o pulpă (Drumul către fericire) și o săgeată trasată spre zona generală a prohabului. Dar cel mai inspirat mi s-a părut cel al domnului de mai jos (am făcut poza cu telefonul și sper că autorul nu se va supăra prea mult pentru mine pentru că am reprodus atît de amatoricesc opera lui).