Abundă internetul de articole despre inteligență. Sunt atât de multe de rămâi prost. Lenea, mai nou, e semn de inteligență. Sau poate a fost dintotdeauna, dar cercetătorii britanici au fost prea indolenți să ne transmită informația.
Dacă eram cu adevărat deștept, nu scriam nimic despre asta pentru că, aparent, hărnicia mă descalifică intelectual. Ca un prost, am depus efort și am risipit timp ca să scriu despre asta. Așa cum facerea de bine implică incest pe cale maternală, făcutul de chestii implică plăpândeală mintală.
Inteligența e ca halitoza. Dacă o ai, se simte.
Odinioară, ca să fii inteligent trebuia să ai studii, să citezi din clasici, să știi conversa pertinent despre subiectele zilei și să ai păreri originale despre marile teme de gândire ale omenirii. Azi, ajunge să fii leneș, adică să faci cât mai puține. Pentru că în acest Univers coagulat din nimic, lipsit de însemnătate și scop, în care singura certitudine e eroziunea entropică, existența e echivalentă cu suferința și efortul de orice fel e sortit uitării și superfluu prin definiție.
Dacă ți-ai făcut un obicei din a întârzia, e și acesta un semn de inteligență. Trebuie să fii prost să le respecți altora timpul, deci, cu cât ești mai retard, vorba francezului, cu atât mai bine. Oamenii sunt doar niște algoritmi biologici a căror complexitate e confundată cu liberul arbitru. Corpul uman e doar o bolboroseală temporară de particule, statistic improbabilă, iar sufletul e abstractizarea prin care creierul își minimalizează propria inutulitate. Sentimentele lor sunt doar rezultatul unei coregrafii absurde de impulsuri electrice și reacții chimice. De asta am întârziat 15 minute la întâlnire, pentru că mi s-a inflamat nihilismul.
Dacă e adevărat că suntem făcuți după chipul și asemănarea lui, înseamnă că și Dumnezeu are coșuri pe fund, început de chelie și halitoză.
Nu insist să speculez istețisme pe această traiectorie divină, mai ales după ce am citit că și ateismul e semn de inteligență. E bine să n-ai nimic sfânt, dar asta era cumva evident. Rațiunea este, cel puțin prin părțile acestea, una economică. Ieși mai ieftin dacă ești ateu, că nu mai cumperi lumânări, acatiste sau iconițe, nu mai dai bani la popă pentru botez, nuntă, îngropăciune sau sfințire de garsonieră, și nu mai arzi cash-ul prin pelerinaje la moaște.
Dormitul aiurea e un alt semn de inteligență. Dacă te culci deodată cu găinile, ești fraier. Dacă te culci cu găinile, ești zoofil. Nicicum nu e bine. Păsările de noapte sunt persoane inteligente. Din nou, există o logică aici. Noaptea ești singur, e liniște și întunericul ascunde tot urâtul din jur. Noaptea e teaser-ul vidului în care urmează să ne întoarcem cu toții, iar unii oameni chiar doresc să se ducă gentil în noaptea cea bună, indiferent de ce a zis poetul.
Cea mai liniștită moarte e cea care se petrece în timpul somnului. Excepție face adormitul la volan.
Coroborând informațiile anterioare, se pare că un leneș întârziat care nu crede în nimic și pierde nopțile e apogeul inteligenței. Acesta a fost TED Talk-ul meu. Vă mulțumesc.
Foto: reddit