După cum probabil se poate înțelege și din poză, mare parte din produs constă într-o cutie din plastic, deci există șanse ca procentul de 100% BIO să fie puțin fabulatoriu și să fie inventat cvasi-integral de agenția de advertising uber-profi care a lipit xerox-urile respective cu aracet pe faianța băii. Deci îți dai seama instantaneu că e vorbă de o treabă serioasă. Saatchi&Saatchi și McCann Erickson să vină să ia notițe.
Aflând mai multe despre funcțiile aparatului, am început treptat să mă linștesc (ușurez?). Puteam să fiu sigur că întreaga facilitate se bucură de cele mai înalte standarde de igienă, în slujba cărora lucrau milioane de bacterii prietenoase, care se hrănesc cu urină și materii fecale (dar asta fac și tabloidele, într-un fel).
Nu-mi dau seama dacă bacteriile acelea sunt prietenoase din fire sau trebuie dresate în acest sens, dacă își au cei 7 ani de acasă și au absolvit ceva cursuri speciale de bune maniere sau dacă sunt prietenoase doar în timpul programului, după care merg acasă și își dau arama pe față îmbolnăvind copii murdari și provocând infecții și viroze. Poate sunt prietenoase doar de ochii lumi și după ce îți faci treaba și părăsești incinta te judecă și își bat joc și râd de tine că ai o mică chiar dacă tu știi că de fapt veneai de afară unde fusese foarte foarte frig.
Dacă nici în oameni nu mai poți să ai încredere deplină, cum poți să pui vreun temei pe prietenia unei bacterii? Cum să-i testezi sinceritatea? Relația ar trebui bazată pe reciprocitate. Dacă ele îți țin baia curată, tu cum le răsplătești? Cu mai multe resturi cu care să se hrănească? Nu-mi pare echitabil schimbul. Poate într-o zi o să-și dea seama și ele de acestă injustiție și o să se revolte. O să picheteze buza chiuvetei cu pancarte și lozinci acide. O să se bată cu forțele de săpun lichid. O să țină în grevă prietenia, o să fie ironice și nesimțite. O să ceară drepturi egale și reprezentați în parlament, sediul central al resturilor menajere.
Ca și în celelalte aspecte complicate ale vieții, adevărul este probabil undeva dincolo de noi…