sursa foto: antena3.ro sursa idee: moștenire de la Ceaușescu

În mîndră zi de mai, Gîdea ținea în brațe un copil legat la cap cu bentiță tricoloră și vorbea afectat despre spiritul național și esența poporului romîn, elemente care au fost incorporate cu efort și sudoare în forma unui drapel de dimensiuni ce ar face orice dictator nord-coreean să-și plîngă în pumni.

Niels Holgherson Schnecker împreună cu vreo două colege se bălăngăneau în bătaia vîntului, spînzurați de-o macara, pentru a beneficia pe deplin de-o vedere panaramică a evenimentului. Și n-am greșit eu ortografia, chiar panaramică am vrut să scriu. Asta în timp ce colegii din platou se jeluiau la modul ostentativ-evident că n-au putut lua și ei parte la penibilul display patriotard. Dar aveau să compenseze prin discurs, cel puțin Stoiceasca (cred) a livrat o lamentație naționalist-auto-erotică de nici trei masterchefi la un loc n-ar fi reușit să-mi curme greața dac-o ascultam pînă la capăt. Nici măcar cu reducție balsamică.

Steagul era (poate încă e) întins pe 8 hectare. Aproape 8 hectare. Adică 8 hectare minus suprafața ocupată de notițele informative ale lui Voiculescu, puse cap la cap. Maybe not…

330 de metri lungime pe 220 lățime, atît măsura cîrpa tricoloră, deci cam jumătate din fruntea lui Gîdea, estimativ. Vîntul bătea năpraznic, iar Dana Grecu n-a fost acolo să-l oprească-n loc cu mutra ei acră. Are tanti asta o intensitate negativă în ea de și lumina o ocolește în zilele ei proaste, depășindu-și bariera autoimpusă și ignorînd legile fizicii. Șpagatul lui Mircică n-a ajuns pînă acolo, dar probabil o să-l vedem mai încolo cum scoate curcubee pe cur și le împletește după chipul și asemănarea patronului.

5 tone de steag, cam cîți scuipați se proiectează încoace și-ncolo într-o zi normală de emisie la Antena 3. Ponta era mîndru, mai că-i aplaudau urechile. Steag imens = țara o duce bine. Sau nu? Să moară de ciudă Boc ăla care n-a făcut decît să se ocupe de plicticoșenii economice and shit și n-a spart nici un record mondial pe genunchi.

Mîinile-n aer și pentru sponsorii evenimentului, care dacă stricau banii de stindard pe un spital sau o școală sau un ONG cu intenții bune, era ca și cum i-ar fi aruncat pe geam, pentru că mai rar așa mediatizare și PR cum face Antena 3. Cezar Ouatu știe despre ce vorbesc.

Cică un așa steag ar costa aproape un milion de euro. Bani cu care nu cred că se putea face ceva mai util. Sincer, nu-mi vine nimic acum. Ba, parcă îmi vine puțin rău, de la stomac. M-am intoxicat cu patriotism.
. . .
. .
.