Știrile ProTV sînt o plăcere vinovată de-a mea. Perfect conștient că jurnalul de seară nu-i tocmai o sursă credibilă de informații și că stoarce rating din mizerie seacă, altfel n-ar acorda atîta atenție unor zombii mediatici ca Oana Zăvoranu, mă uit la el în ideea că poate îi scapă, chiar și din greșeală, vreo informație pertinentă.

Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe despre criza refugiaților, de exemplu. E un exod de oameni disperați sau o invazie de jihadiști? Evident, e prima variantă, dar aș dori să aflu mai multe despre asta, că n-am Digi24 pe tv și nu-mi place să-l urmăresc pe laptop. De ce-s toți refugiații masculi tineri? Pentru că nu-i tocmai lesne să iei colbul în picioare pe o distanță de jumătate de continent. De ce sînt unii îmbrăcați frumos? Pentru că nu vin dintr-o galaxie îndepătată, ca creveții din District 9, vin dintr-o țară normală care a fost invadată de cretini. De ce sînt unii violenți și nerezonabili? Pentru că-s frustrați și nu mai au ce pierde și nici nu știu altfel, că n-au avut de unde să deprindă civilizația. În fine, treaba e infinit de complexă și mi-ar plăcea să se discute mai mult despre toleranță și despre lucrurile pe care le avem în comun cu oamenii ăștia (vezi fuga peste Dunăre din timpul comunismului).

Mi-ar fi plăcut să se arate că mașina aia de polție pe care scrie în limba maghiară mai are trei fețe pe care scrie în limba romînă, ca să nu se mai agite interneții de-a-mpulea că într-o zonă în care 3/4 din oameni vorbesc maghiara o mașină are 1/4 din suprafață scrisă în maghiară. Multiculturalitatea e conceptul de bază pe care s-a clădit uniunea europeană, hai să nu ne speriem de limbile străine. Limbile de orice fel, mai ales cele străine, sînt bune, o știe orice mogul, patron sau șef.

Mi-ar fi plăcut văd mai multe despre Iohannis, care e atît de harnic că și-a întrerupt seria de concedii ca să participe la o serie de concerte. Mi-ar fi plăcut să aflu că are de gînd să se angajeze undeva ca ghid turistic, că jobul de președinte nu i se pare destul de solicitant. Sau că mai lansează o carte, una despre realizările sale ca președinte, intitulată “Un pas înainte, doi înapoi”.

Mi-ar fi plăcut multe, că așa sînt eu: îmi place să îmi placă chestii. Dar nu mi-a plăcut felul în care Andreea Esca a ignorat elefantul ăla care i-a trecut prin platou. Nici nu l-a băgat în seamă, de parcă n-ar fi existat în realitate și ar fi fost doar o grafică pe calculator adăugată în cabina de emisie. Cît de blazat să fii să îți treacă un ditai pachidermul prin platou și tu să nici nu te uiți la el? Ca să nu mai zic de jungla aia care nu era acolo cu un minut înainte. S-au încurcat firele pe undeva și s-a pornit reluarea filmului Jumanji peste știri? S-a activat platoul virtual din care și-au făcut Cabral și Bobonete emisiunea din “Africa”? 

Cum plm să mai iau în serios orice informație care mi se oferă după ce-am văzut desenul ăsta animat? Cum să am încredere în Andreea cînd spune că Pepe și-a creștinat fetița tocmai la duhovnicul lui Măruță? Cum să pot să-mi imaginez că “vești bune pentru Steaua” cînd fucking elefantul ăla trece nestigherit prin fața pupitrului Escăi și Esca nici măcar nu scapă în direcția lui Busu o privire care să lase de înțeles că “tu cureți după el”?

Elefantastic!