A lins în fund o maimuță pentru a-i salva viața

Secretul unei vieți mulțumite, secretul unui job plăcut, secretul tuturor secretelor de fapt nu e un secret deloc și constă în a face ceea ce-ți place. Zhang Bangsheng, îngrijitor la grădina zoologică din Wuhan, China, a îndrăgit întotdeauna animalele și și-a dedicat viața ocrotirii și întreținerii lor. Nimic ciudat până aici.

Credeați că jobul vostru e nașpa?

Dar există în viață momente care te pun la încercare, împingându-te la limită și forțând reacții cât mai originale, lucru la fel de valabil și în tagma îngrijitorilor zoologici. Obstacol pe care Zhang Bangsheng l-a trecut fără măcar să crâcnească, dovedind în egală măsură dăruire pentru meseria sa și altruism față de o ființă neajutorată. Povestea întreagă, aici.

Îngrijitorul în vârstă de 50 de ani a salvat viața unei maimuțici aplicându-i limbi în posterior timp de o oră. Puteți să vă luați acum vreo 2-3 minute să asimilați liniștiți senzaționalul informației sau să vă frecați ochii dând din cap a neîncredere. Gata? Ok, continuăm.

Se pare că animalul, specie ocrotită de lege, înghițise o alună care risca să-i blocheze sistemul digestiv insuficient dezvoltat și să-i provoace în mod iminent moartea. Domnul Zheng a decis atunci că trebuie deraiată direcția destinului implacabil și a sărit în acțiune.

Situația probabil nu admitea soluții alternative, cum ar fi fost un burețel, o lavetă, un șervețel umed sau chiar degețelul ud, așa că veteranul Zheng a purces în a stimula rectal primata timp de exact o oră, până când climaxul digestiv s-a produs și aluna a fost eliminată în totalitate. Nu suntem noi în măsură să cercetăm aceste legi sau să-i punem la îndoială intențiile. S-ar putea să existe o doamnă Zheng care să facă asta.

Ciudat este că, în ciuda condiției sale de animal sălbatic și greu domesticibil, maimuța a stat cumințică cele 60 de minute, timp în care îngrijitorul folosea pentru prima dată în istorie analingusul ca procedură medicală. Eficacitatea stimulării rectale a bătrânului chinez ar fi făcut gelos orice jurnalist român, știut fiind faptul că jurnaliștii români utilizează tehnici similare, dar pentru a-și proteja propria piele.

Este inutil să mai spun, intervenția respectivă a fost începutul unei frumoase prietenii. Chiar și în ziua de azi maimuța mai poate fi văzută căutând din ochi vreo alună rătăcită pe podeaua cuștii, în speranța unei posibile reînnodări a acelei prime legături.

Nu există deocamdată informații despre ce a trebuit să facă maimuțica pentru a-l răsplăti pe îngrijitor. 

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.