Un homeless pe niște scări

Nu există nici un aspect al așa-ziselor “toalete ecologice” care să poată fi considerat, cu cea mai mare indulgență posibilă, ecologic. Mirosul pe care-l emană și-l întrețin aceste imense cabine fecalifere cu greu poate fi reprodus de natură.

Care-i partea ecologică ce le-a inspirat numele, în condițiile în care sînt făcute din plastic, un material mai dăunător pentru ecologie și decît motorul diesel? Întreb și eu, ca orice om care a trebuit să se țină de nas în timp ce era obligat să recurgă la acest compromis rușinos care este toaleta portabilă. 
N-am treabă cu ele în sine, le înțeleg rostul; pe mine mă oftică brandingul ăsta stupid care a reușit să încetățenească în fecalul colectiv noțiunea de privată “ecologică”. Mă supără cînd sensul cuvintelor e denaturat într-o manieră atît de căcăcioasă.

Ei, cam asta îmi trecea prin minte în timp ce urmăream un homeless pe scările blocului. Poate că nu era, totuși, homeless, că mirosul lui puternic părea incompatibil cu aerul liber. Sigur fermentase undeva în pîntecele un animal mort. Un animal care murise înecat într-o toaletă ecologică.
Am intrat în bloc în urma lui și am evitat să-l depășesc o dată din cauza mirosului (duhnea ca o toaletă de tren pe steroizi), apoi pentru că-l suspectam de intenții necurate. N-avea ce să fure în afară de preșurile de la intrare, dar pentru că mai demult, în ceea ce mi se pare acum o altă viață, mi s-a furat preșul și a trebuit să pun altul, mai solid și prins cu balamale de prag, l-am urmărit atent. 
A intrat în apartamentul de la primul etaj, cărîndu-se pe el însuși la fel de greu cum căra niște plase jegoase. A bătut la ușa cabinetului de consultanță juridică și, după cîteva secunde în care mi-am ținut respirația, a intrat, trăgînd după el un miros atît de fetid că ar fi putut să facă și un zombie să-și vomite creierii. Omul care i-a deschis nu părea atît de deranjat ca mine, așa că acum mă tot bîntuie o întrebare despre domnul homeless: ce căcat căuta acolo?
recunosc că nu înțeleg ce se petrece în poza asta, pe care am luat-o de aici
—–

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *