Țară, țară, vrem ostași! spuse Mitropolitul

Pentru că a fost vreme frumoasă și tîrg cu mîncăruri bio-tradiționale și ciocolată de casă, niște oameni s-au adunat sîmbătă, 21 martie, în piața uber-centrală a Clujului ca să agite bannere cu mesaje diverse, dar similare, din categoria: “Spune DA vieții”, “Lăsați copiii să trăiască” sau “Viața începe în momentul în care ți se face poftă de sex”.

Printre speakerii de la acest TEDsex s-a numărat și medicul David Ilie, genul de om căruia îi place mult mișcarea – mişcarea anti-avort. El a spus: „în ultimii 50 de ani, România a avortat 21 milioane de copii! Câţi dintre ei puteau fi un Blaga, Iorga, Eminescu…”. A spus-o retoric, așa că eu o să-i răspund tot retoric. “La fel de mulți ca și cei care puteau fi un Dan Diaconescu, Hrebenciuc, Mazăre sau unul din Frații Cămătaru.”

Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, are multe în comun
cu un personaj de basm – are statul în palmă și barba de-un cot
Andrei Andreicuț, om cu nume teribil de repetitiv și Mitropolit al Clujului, a avut de spus următoarele:

“ar trebui ca fiecare familie tânără să aibă măcar trei copilaşi – unul pentru tata, unul pentru mama şi celălalt pentru biserică şi pentru ţară”

Presupun că împărțeala asta funcționează doar în caz de divorț. Atunci se face fifty-fifty pe custodie și ia fiecare cîte un copil. Se împart frățește, ca să zic așa. Pentru că, în rest, cu copiii e ca și cu banii – se țin la comun. Nu? Sau îi ia părintele care a avut un avocat mai bun? Se cam știe de obicei care din copii e mai mămos și care-i mai tătos (ce cuvinte oribile – mămos și tătos), dar ar fi de-a dreptul exagerat ca părinții să aibă exclusivitate asupra unuia dintre copii. S-au naște multe confuzii, ca de exemplu:
-Și… ai copii?
-Da, eu am unul și nevastă-mea tot unul.
-L-a făcut cu altcineva?
-Nu, tot cu mine.
-Deci aveți împreună doi copii.
-Păi… nu chiar.
-Cum adică?
-Nu știu, așa a zis Mitropolitul, unul pentru fiecare. Am mai avut unul, dar l-am donat unei mănăstiri.
-Nu înțeleg.
-Nu trebuie să înțelegi. Trebuie doar să ai încredere în înțelepciunea lui de om învățat, fără familie și fără copii.
Primul născut, așa cum se cuvine și cum se face în orice trib civilizat, este sacrificat în numele iubirii de neam și religie, deci nici nu mai intră în discuție. Înțeleg asta. Dar treaba cu “unul pentru mama, unul pentru tata” e mai greu de realizat decît de zis.
Poate că mama lucrează cît e ziulica de lungă în top managementul unei multinaționale și n-are timp să se ocupe de copilul care i-a fost repartizat ei. În acest caz, poate tata să se ocupe de amîndoi? Că el stă acasă toată ziua și are timp, fiind social media expert, care e doar un alt nume pentru ‘șomer’, și nu face nimic decît să stea toată ziua pe internet. Merge “nici unul cu mama, amîndoi cu tata, asta în timpul săptămînii și apoi mai vedem ce facem în serile în care mama are puțin timp liber sau în weekend”?
Dacă tînăra familie are 4 copii? Cine-l primește pe cel care-i în plus? Presupun că tot țara și biserica. Dar dacă familia a ales să se oprească la doi prunci, din diverse motive? Unul e al bisericii și celălalt se împarte?

Copiii care sînt singuri la părinți îi ia tot biserica? Adică trec de la părinți la alt fel de părinți? Eu nu-s deloc lămurit. Dacă domnul Mitropolit ar putea să-mi explice mai pe îndelete teoria lui aș fi extrem de reunoscător, asta dacă întreținerea bărbii de hipster nu-i ocupă prea mult timp. N-am mai văzut la nimeni altcineva barbă cu unghi drept.

—–

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *