Plimbându-l pe Dobby – 3 decembrie

Detest compromisul meteorologic pe care îl reprezintă lapovița. Insuficient de încrezătoare pentru a-și asuma rolul de ninsoare cinstită, bucurând deopotrivă copiii care se trezesc târziu și firmele cu contracte de deszăpezire, dar prea mândră pentru a se mulțumi cu atribuțiile unei ploi tomnatice târzii ce blagoslovește firile sensibile cu simțăminte poetice, lapovița e soluția de […]

Plimbându-l pe Dobby – 22 noiembrie

Un duș neconvingător se prelinge stupid dintr-un cer de culoarea mortului. Norii refuză să iasă în evidență prin forme sau culori originale și se confundă unii cu alții într-o masă amorfă ce plutește deasupra orașului ca o spumă murdară. Aerul soios și rece se lipește de tine cu insistența jenată a unui prieten care îți […]

Plimbându-l pe Dobby – 3 noiembrie

Ploua insesizabil, dar ploua. În lumina murdară a amiezii, un om și un câine se târau scurși de vlagă printre stropii de ploaie de mărimea oului de păduche. Trebuie să compari dimensiunea precipitațiilor cu diferite tipuri de ouă. E obligatoriu. Așa am văzut eu că se face. Grindina e întotdeauna de mărimea oului de găină, […]

Plimbându-l pe Dobby – 30 octombrie

Dobby, câinele meu, e atât de mic, încât n-ar putea niciodată face parte dintr-un lanț trofic. Eventual dintr-o brățară trofică sau un inel trofic. Broșă nu, pentru că broșele sunt stupide. Oricum, ar trebui inclus într-o bijuterie diminutivă, mai mică decât un lănțișor trofic. Un ecosistem restrâns în care Dobby mănâncă ce mizerii mai găsește […]

Cu cine ține, de fapt, vremea?

Se întâmplă uneori ca vremea să țină cu schiorii și să le ofere zăpadă înainte de vacanța de Crăciun. Se întâmplă alteori să țină cu grătaragii care vor să se relaxeze la iarbă verde la final de săptămână, oferindu-le soare de plin și nori mai puțin. Se vorbește mult și bine despre cei cu care […]