Tag Archives: foc

Fascinația focului la omul primitiv

Extras din jurnalul personal al xeno-arheologului Quinn di Anna Jons – consemnări din timpul expediției pe Terra

14.05.19.48

Zi lungă pe șantierul vest-european. Am excavat mostre biologice din stratul wifiolitic, perioada internetică, anii 2000, după calendarul lor. Muncă extrem de obositoare, chiar și cu ajutorul roboților. Dunele de plastic ating pe alocuri înălțimi de 4-5 metri și roboții care sapă prin ele se împetmolesc frecvent în filoanele de pungi și sticle și tot eu trebuie să fac treaba mizerabilă de a-i scoate de acolo.

Mi se pare remarcabil felul în care au reușit oamenii primitivi să inventeze un material atât de versatil și de rezistent precum plasticul, un material care poate înfrunta liniștit secolele, doar ca să producă din el obiecte de unică folosință, de care să fie apoi sufocați.

Notă: folosesc aici atributul primitiv pentru a descrie posibilitățile lor tehnologice; despre cultura lor încă nu știu destule pentru a mă pronunța.

Sper să nu fie totul în zadar. Sper să găsim răspunsuri satisfăcătoare și să înțelegem ce naiba a accelerat în asemenea hal încălzirea globală. Cum a putut o civilizație aparent avansată – nu chiar de tip I pe scara Kardashian, dar totuși avansată – să se autodistrugă atât de stupid?

Posibil să-i creditez cu un exces de înțelepciune. Posibil să nu fi fost nimic mai mult decât maimuțe ce au cucerit cerul și au otrăvit marea. Dovezile descoperite recent de roverul Dubiosity tind să-mi confirme aceste bănuieli. Într-una din excavările de rutină, cele prin care încercăm să calculăm raportul dintre declinul biomasei și emisiile de gaze de seră ale mașinilor cu combustie internă, roverul a dat peste un dispozitiv rudimental de stocare a informației digitale. Până și ăla e mai mult de jumătate plastic! Părea relativ intact, astfel că m-am ambiționat să-i curăț circuitele și să-l pun în funcțiune. Ce-am găsit e mai rău decât mi-aș fi putut imagina. Încerc să înțeleg ce înseamnă toatea astea, dar nu acum.

15.05.19.48

Am visat că mă înecam într-o avalanșă de plastic, ceea ce e mai groaznic decât să te îneci în apă, pentru că procesul e mult mai lent și ai timp suficient ca să-ți analizezi temeinic sfârșitul. M-am trezit transpirată și nu mi-am revenit decât după un crioduș rapid, două pastile de cappuccino și un ou poșat în câmp antigravitațional.

După program, am început să mă joc iar cu dispozitivul acela. Pare să conțină un tip vechi de fișiere video, precum și copii ale unor platforme digitale prin care oamenii primitivi comunicau la distanță. Îmi lipsesc acum codecurile necesare prin care să rulez fișierele video, și nici nu am traduceri pentru toate limbile terrane, dar voi face o comandă la sediu central și sper să-mi fie decontată cheltuiala, chiar dacă e mai mult o curiozitate personală, un hobby. Totuși, e posibil ca informațiile conținute să aibă o relevanță tangențială cu misiunea.

17.05.19.48

Mi s-a aprobat cheltuiala cu codecurile și cartierul general a fost într-atât de generos încât mi-a translatat chiar și documentele de pe dispozitiv în limbajul universal al sistemelor umane: emojish. Pot să încep să investighez fișierele video. La o analiză superficială, pare că aceste materiale video se distribuiau între oamenii antichității digitale prin ceea ce erau cunoscute atunci ca fiind rețele de socializare. În principal, e vorba de filme cu și despre animale, predominant pisici, pe care oamenii le venerau în ciuda lipsei lor de utilitate practică.

Restul video-urilor reprezintă înregistrări ale evenimentelor semnificative din perioada respectivă, majoritatea dezastre. Se poate ușor stabili, în baza unei estimări inițiale a psihologiei lor, o corelație între fascinația lor pentru dezastre, calamități și catastrofe și declinul lor civilizațional. După o analiză mai profundă, e perfect plauzibil să găsesc și o urmă de cauzalitate, nu doar corelație, dar asta într-o altă zi. M-am mâhnit destul privind filmele decăderii terrane, mă duc să mă netflixandchilluiesc puțin înainte de somn.

18.05.19.48

Un detaliu interesant pe care l-am observat la oamenii antichității digitale îl constituie fascinația acestora față de foc. Mai precis, față de incendii. Deși erau specialiști în manipularea focului și a căldurii generate de acesta, dezvoltând tehnologii avansate precum centrala pe paleți, lumânările parfumate și bricheta fără flacară, primitivii continuau să caute însemnătăți speciale în hazardul arderii.

“Floarea roșie a omului”, cum îi spusese la un moment dat Regele Louie în Cartea Junglei, unul din textele sfinte ale antichității digitale, constituia pentru oamenii vremii o sursă nemărginită de ipoteze fanteziste, de spaime nefondate și teorii ale conspirației. Europenii vedeau fețe malefice în reacțiile chimice naturale specifice arderii (o formă de pareidolie, presupun) și își imaginau scenarii sumbre după fiecare banal accident ce implica focul. Una din activitățile preferate ale lor era să nu excludă ipoteza unei mâini criminale (asta dacă traducerea e corectă, căci formularea o găsesc extrem de ciudată).

Nu doar asta, dar oamenii insistau să încarce cu o însemnătate aparte evenimente aleatorii, precum arderea unei biserici. Desigur, asta ar putea fi o consecință directă a teismului lor, și nu a fascinației pentru foc, dar consider că cele două se pot influența reciproc și rezultă din aceeași prediclecție către superstiție și supranatural prin care trec involuntar toate civilizațiile în drumul lor către iluminarea științifică.

Am examinat sute de texte și video-uri în care oameni aparent lucizi vedeau detrămarea unei întregi culturi în banalul colaps al unui acoperiș reconstruibil sau presupuneau că rezultatul unei neatenții explicabile uman era manifestarea voinței unei ființe suprapământene. Tendința asta a lor de a găsi surse supranaturale pentru a explica naturalul mă face să-i văd ca pe niște primitivi, chiar dacă unii avansați tehnologic – să nu uităm că perfectaseră tehnologia levitației magnetice, a accelerării de particule și a flambării shot-urilor de alcool.

23.05.19.48

Încă o zi săpând prin istoria terrană, încă un motiv să-i cataloghez pe oamenii antichității digitale ca fiind primitivi. Roverul Dubiosity a găsit în urmă cu două cicluri lunare un complex imens numit YouTube servers. Am reuști să activez o parte din memorii și ce am văzut acolo mă face să vreau să minimizez contactul cu specia umană, chiar dacă e dispărută de mult.

29.05.19.48

Conform analizelor roverului Dubiosity, care a trecut temeinic prin toate straturile impactate antropic, colapsul uman s-a datorat unui război de uzură între două entități suprastatale: Coca-Cola și Pepsi.

Foto: Geoffroy Van Der Hasselt / Getty Images