Oaia ca brand turistic – părți pozitive și părți negative

Ministrul Turismului vrea să înlocuiască frunza din brandul turistic al României cu o oaie. Turoperatorii critică și ironizează intenția. (profit.ro)

Partea pozitivă: E ok să ai un animal ca simbol național și, eventual, brand.

Americanii au ca simbol național un vultur care a fost (și poate încă e) pe cale de dispariție. Vulturul lor pleșuv a supraviețuit până în ziua de azi exclusiv intervenției organizațiilor de protecție a animalelor. Oile sunt exact la fel, adică au nevoie de om pentru a prospera, atât că oi există din belșug. Sunt peste tot, inclusiv pe drumuri naționale, încurcând circulația.

Deci, din start, stăm mai bine decât americanii, chestie pe care, sincer, n-o putem invoca foarte des.

Insula grecească Santorini are ca brand turistic un măgar. Știu pentru că am fost acolo. E plin prin buticurile lor de magneți de frigider, suvernituri și alte gablonțuri cu imaginea unui măgar pe ele. Poți merge în drumeții pe măgar. Chiar și microberea locală a luat acest nume și l-a transformat în brand. Yellow Donkey e o bere excelentă. Imaginea măgarului e peste tot.

Măgarul e cel puțin la fel de prost ca oaia. Iar Santorini e un loc spectaculos pe care asocierea cu un dobitoc nu l-a afectat deloc. Ba chiar l-a ajutat. Diferența e că ei pun dobitocul pe magneți, nu în fruntea parlamentului.

Australia are cangurul. China are ursul panda. Japonia are peștele koi. Unele țări au ca brand animale impunătoare (tigrul în India sau dragonul de Komodo în Indonezia), altele au animale mai fraiere (Peru are ca simbol național vicuña, un fel de lamă, adică o oaie mai înaltă, iar Noua Zeelendă e reprezentată de kiwi, o pasăre urâtă care nu zboară).

Partea negativă: S-a făcut deja.

Oaia e simbol național în Irlanda. Știu pentru că am fost acolo și erau pline magazinele de suveniruri din centru de magneți cu oi, jucării de pluș în forme ovine și multe, multe altele. Eu am cumpărat niște șosete pufoase verzi cu oi mici cusute pe ele. Iralendezii au făcut bani din imaginea unei banale oi.

Partea bună e că s-a demonstrat că funcționează. Partea rea e că noi nu suntem Irlanda.

Partea pozitivă: Nu suntem genul de nație pe care s-o deranjeze plagiatul.

Știm cu toții că așa e. Nu e nevoie de alte argumentări.

Partea negativă: E oaia din Miorița.

Touroperatorii care s-au pronunțat împotriva inițiativei ministrului spun că Miorița este o legendă tristă, pesimistă, cu trei români care se omoară între ei, iar oaia în sine e percepută ca un animal stupid și supus.

Partea pozitivă a părții negative: Sunt mai multe greșeli în fraza de mai sus.

Nu se omoară trei oameni între ei, ci doi conspiră să-l căsăpească pe al treilea. Există o diferență. Oaia nu e supusă, ci loială. Altă diferență majoră. Și, cu siguranță, nu e vorba de un animal stupid. E o fucking oaie care vorbește și care-l avertizează pe cioban că urmează să fie vasluit*.

*a vaslui = a ucide pe cineva într-un mod violent, de obicei în urma consumării unei cantități apreciabile de alcool;

Oaia vorbitoare e singura care iese bine din întreaga baladă. Dacă ar fi trăit în zilele noastre, oaia din Miorița ar fi purtat banderolă cu #rezist.

Altă parte pozitivă: Frunza nu spune nimic. Măcara oaia spune: baaaa.

Partea negativă, argument decisiv: oricât de bună ar fi o idee, iar asta cu oaia nu mi se pare deloc rea, pentru că orice e mai bun decât o nenorocită de frunză, aveam capacitatea de a o implementa prost. Dezastruos chiar. După mai multe etape de concurs, după ce se vor descalifica logo-uri câștigătoare pentru că oaia lor seamănă prea mult cu o oaie dintr-o poveste scoțiană, de exemplu, se va alege ceva urât, neinspirat, exagerat de scump, care nu va fi folosit ca brand de țară decât poate în niște gale sportive dubioase, nicidecum în agențiile de turism sau magazinele de suveniruri.

2 thoughts on “Oaia ca brand turistic – părți pozitive și părți negative

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.