Noua modă la tinerii politiceni: operația de extirpare a simțului ridicolului

Pe lîngă dorința mistuitoare de a face lumea un loc mai bun, pe lîngă nevoia aproape fizică de a-i ajuta pe cei săraci cu pungi cu alimente o dată la 4-5 ani, tinerii politicieni care vor să aibă o carieră încununată cu succese neurmărite penal mai au nevoie să-și treacă în CV un singur lucru: o operație de extirpare a simțului ridicolului. Doar așa pot răzbi în acest domeniu extrem de competitiv.

Imunizarea la ridicol este o condiție necesară și suficientă pentru a putea activa într-un domeniu în care mușchiul ipocriziei trebuie flexat de fiecare dată cînd deschizi gura, fie că o faci ca să minți cum că n-ai furat, să dai vina pe alții sau să promiți că vei munci ceva în viitor, numai să te aleagă pe tine. E nevoie și alte imunizări, politica fiind o curvă, dar asta e o discuție pentru altă dată.
Cu un simț al ridicolul intact, oricărui om i-ar fi practic imposibil să fie corupt pînă în măduva celor mai mici oase – cele din ureche, de exemplu – în timp ce proiectează o imagine publică de înger ce se sacrifică în serviciul comunității. Acest conflict identitar ar zdrobi un psihic la care nu s-a intervenit pe cale chirgicală (preferabil într-un spital din Viena, că-n astea de la noi nu poți să ai încredere). 
E obligatoriu să renunți la povara acestui simț dacă vrei să stai în preajma unui personaj grotesc gen Cristiana Anghel fără a-ți vomita sufletul prin ochi. Femeia e la trei bandaje distanță de-a fi o mumie funcțională, cu tot cu blestemele aferente cu tot. Și nu doar că-i mai urîtă decît bunica unui vîrcolac, dar e atît de proastă că lumina refuză să se reflecte din ea. Pe lîngă asta, creatura insistă ai aibă și păreri, exact ca un om, astfel că nu ai putea să-i tolerezi prezența mai mult de 8 secunde fără a-ți fi anulat în prealabil, complet și ireversibil, simțul ridicolului.
La fel e și cu Ponta, Gorghiu, Zgonea, Firea, Oprea și toți ceilalți politicieni pe care-i auzi vorbind agramat despre cum și-au dobîndit doctoratele după ce au absolvit liceul la 30 de ani. Așa e și cu cei care se află momentan în închisoare. Nici unul nu pare să sesizeze ridicolul în care se scaldă cu abandonul cu care se tăvălește porcul în mocirlă. Toate acestea grație unei mici operații non-invazive.
Relu Fenechiu, de exemplu, e un om pe care numele ar fi trebuit să-l descurajeze din a ocupa un post public. Operația a rezolvat acest impediment, astfel că acum Relu publică din închisoare o lucrare științifică cu titlul “Itinerarii duhovnicești în județul Iași”, un paradox care există nestingherit deși ar trebui, teoretic, să provoace o gaură neagră care să înghită întreg Universul. 
Totuși, pentru a ocupa posturi de conducere, așa cum fac Dragnea sau Iohannis, e nevoie de mai multe intervenții. Pe lîngă simțul ridicolul, tinerii care aspiră la o carieră politică ar trebui să-și extirpe și simțul măsurii. Nu poți să faci treabă furînd cu măsură. 
Nici nu mai vorbim de bunul simț. Acesta nu-și are locul în politică, se știe.

Tînăr politician lipsit de simțul ridicolului, pozat în timp ce semăna izbitor cu Matt Damon

——

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *