Un tip pe nume Erwin și-a instalat în poarta casei o “autoservire pentru oameni cinstiți“, un fel de comerț cu aproximata pentru cei care vor să cumpere produse proaspete, din grădină, dar n-au dispoziția necesară pentru a interacționa cu o altă ființă umană. A văzut el treaba asta pe o stradă din Germania și i-a plăcut. În timp ce el trebăluia prin grădină, harnic ca un neamț și mîndru că a inventat OLX-ul offline-ului, oamenii îi măsurau ochiometric produsele lăsate în drum și îi puneau în cutia poștală sume corecte de bani. O țară ca afară, vorba cîntecului.

Eu am văzut treaba asta în SUA, unde supermarketurile au o casă de self-check-out la care tu ești propriul tău casier. Adică ai plătit un adaos comercial superlanțului de magazine ca să îți treci tot tu codurile de bare prin dreptul laserului ca să facă piu!. E ca și cum ți-ai curăța singur masa după ce ai mîncat la restaurant. În fine, e frumos pentru că se merge pe încredere. O încredere susținută de multe camere de supraveghere. Mie mi-a plăcut ideea.

Mi-a plăcut și ideea lui Erwin cînd am văzut-o, timp de vreo 3 secunde, pînă să-mi sară în ochii minții un banner pe care scria “Dar cum rămîne cu bonul fiscal pentru oameni cinstiți?“. Răspunsul a venit tot de la mine, că eram singur acasă cînd se întîmplau toate astea și puteam vorbi tare, pe mai multe voci, fără să-mi fie frică că pot fi văzut și dat pe mîna specialiștilor. Mi-am zis: “Bunicii au trăit toată viața fără să pună mîna pe un bon fiscal și au dus-o bine, pînă la 80-90 de ani“. Auzind asta, mi-am dat seama că nu am cu cine discuta. 

Poate că nu-i o ideea rea asta cu donatul banilor în schimbul produselor. În situația asta, aș dona și eu o garsonieră confort I celui care e dispus să-mi doneze în schimb o sumă corectă de bani. Și nu ne mai încurcăm la modul birocratic. Pe de altă parte, administratorii locali care l-au certat cu hîrtii ștampilate pe omul acesta cinstit au făcut-o din cele mai stupide motive: pentru că nu avea certificat de producător (mă gîndesc că nu-i mare lucru să obții unul) și pentru că n-a plătit taxa de ocupare a spațiului public (care e singura chestie care sună cît-de-cît plauzibil atunci cînd motivul tău real e că vrei să-i pui crosa la patină unuia care face o treabă faină).

Bă, ejti prost? Spațiu public? Omul și-a lipit rafturile de poartă. E, practic, la el în curte. Aleea aia din poartă și pînă-n drum e spațiu public pentru ocuparea căruia trebuie încasată o taxă? Babele alea care stau pe băncuțe la marginea străzii, ele nu ocupă spațiul public? Pe ele nu le taxăm? Sau poate că s-au încurcat funcționarii pulici (am scris bine, pulici), poate că au văzut că-i o treabă pentru “oameni cinstiți” și s-au simțit amenințați. E, de fapt, o mare neînțelegere.