Mihai Seplecan nu și-a falsificat diploma

Mihai Seplecan, șeful Consiliului Județean Cluj, e un tip care tot timpul pare mirat de ceea ce se întîmplă în jurul lui. Are mereu o căutătură curioasă, de parcă nu mai ține minte unde și-a legat bicicleta și nu știe cu ce-o să ajungă acasă. Simpatic, afișîndu-și sincer ignoranța și perfect conștient de propriile neajunsuri, pare genul de om care-i mîndru de condiția lui modestă, de diletant bucuros să fie băgat puțin în seamă. De aceea cred eu că acuzațiile de falsificare a diplomei de la Spiru Haret sînt fabulații regizate de heitări.

Asta deoarece, după cum am spus și pe Facebook, să minți despre diploma de la Spiru Haret e ca și cum ți-ai falsifica un pașaport de Somalia. E ca și cum ai da buzna într-o cofetărie și ai fura o singură savarină.
Să alegi să ai un fals de la Spiru Haret, în condițiile în care ți-ai putea fotoșopa orice diplomă, chiar și una de la Hogwarts, e ca și cum ai intra prin efracție în Luvru doar să-i furi sandwichul paznicului de noapte. E ca și cum te-ai duce în safari în Africa doar să vînezi șobolani. E ca și cum la un open bar ți-ai comanda o apă plată. Una la temperatura camerei. 
Nici un infractor decent nu s-ar înjosi într-atît încît să falsifice bilete de autobuz. Spre deosebire de diplomele de la Spiru Haret, biletele de autobuz chiar te ajută să ajungi undeva. De aceea mi se pare că să falsifici diplome la S.H. e ca și cum ai viola o babă. Dacă ești în putere și poți viola orice, de ce să violezi o băbăciune? Dacă ești încrezător pe viitorul tău și vrei să minți în CV, de ce să țintești atît de jos? N-are nici o logică.
E ca și cum ai prinde peștișorul de aur și, ca dorințe, i-ai cere trei beri. Dar nu orice fel de beri, ci beri Noroc. La PET. E ca și cum ai avea un avion privat și ai călători cu el doar între Bîrlad și Caracal. E ca și cum ai fi Superman și ți-ai folosi puterile doar ca să bați covoare. 
E ridicol, asta vreau să zic. E absurd, deci nu poate fi adevărat.

Mihai Seplecan avînd dubii, poză via ziaredecluj.ro

—–

One thought on “Mihai Seplecan nu și-a falsificat diploma

  1. Nu-l cunosc pe Mihaita, nu stiu cine este, dar daca omuletul ala si-a falsificat o diploma de absolvent al Univeristatii Spiru Haret, inseamna reclama ascunsa pentru aceasta institutia de invatamant superior. Cum vine asta? Foarte simplu: pe vremea cand puricele se potcovea…
    (Pardon, scuzati, am gresit povestea.)
    Pe timpul cand industria avea un singur patron, iar fabricile si uzinele aveau capital integral de Stat, pe-o gura de canal, pe-un picior de lemn, era o fabrica in Alexandria care facea rulmenti. Vorba vine, facea, pentru ca rulmentii produsi acolo erau fier vechi, rebuturi care nu erau folosite nici macar pe utilajele agricole de pe ogoarele Patriei, tractoristii de la C.A.P. preferand sa-si tracteze semanatorile natural, fara rulmenti la axe, doar ungeau cu putina vaselina bucsile de la osii ca sa nu se incinga prin frecare lagarele metalice. Toate bune si frumoase, productia mergea struna, rulmentii se vindeau oricum ne-existand importuri – deci nu exista concurenta, iar anual in agricultura se inregistrau productii record de cereale la hectar. Pana cand intr-o buna zi tovarasul director de la fabrica de rulmenti a fost instiintat de catre paznicul fabricii ca a prins un muncitor (baut) ca subtilizase doi rulmenti si care voia sa paraseasca incinta fabricii sarind gardul. Gard care a cedat, iar paznicul care dormea s-a dus la fata locului si l-a surprins pe infractor in flagrant. Ceea ce s-a intamplat apoi, a intrat in legendele urbane ale orasului Alexandria. Muncitorul nu numai ca nu a fost concediat (pe vremea aceea somajul inca nu se inventase) ba chiar a fost recompensat cu doua bilete de odihna la mare, in sezon estival, si a fost promovat in functie, pe postul de controlor C.T.C. De ce? Pentru ca furand cei doi rulmenti, muncitorul a confirmat calitatea produselor industriei comuniste, care era mult superioara celei capitaliste, productia de rulmenti cunoscand o asa de mare dezvoltare, incat fabrica a ajuns sa exporte chiar si in strainatate, in numeroase tari din Africa cum ar fi Congo, Etiopia si Somalia, rulmentii fiind foarte apreciati de automobilistii amatori ai acelor tari, care-si construiau trocarice din lemn legate cu sfoara si nu aveau din ce sa le faca rotile. Apoi a cazut comunismul si fabrica de rulmenti a fost privatizata, fiind cumparata de niste japonezi, care au fost uimiti de tehnica si ingeniozitatea artizanilor romanilor de a face bile din otel, tehnologie pe care japonezii nu o mai foloseau la ei in tara de sute de ani, de pe timpul shogunilor. Uimirea lor n-a tinut mult, i-au dat pe toti afara si au adus in locul muncitorilor, roboti.
    Morala povestii este: daca diplomele Spiru Haret sunt contrafacute, daca cineva s-a ocupat cu falsificarea lor,atunci inseamna ca ele valoreaza ceva. Nu mult, dar totusi valoreaza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.