Mai rele decît versetele satanice sunt versurile astea

Mai țineți minte cum ziceau unii paranoici mai demult că dacă asculți un vinil invers auzi versuri satanice și/sau varii instrucțiuni diavolești care te îndeamnă să nu-ți asculți părinții și să-ți lași părul lung? Poate că da, poate că nu. Poate v-ați născut după Revoluție, caz în care nu prea avem ce discuta întrucît mi-e greu să concep că există oameni născuți după ’89. În fine, unii oameni susțineau asta și aveau ca dovadă înregistrări cu zgomot alb-murdar din care fiecare înțelegea ce dorea sau ce putea. Acum c-am stabilit asta, să trecem la ceea ce-i mult mai important.

Prin aceeași vreme circulau libere și neîngrădite niște versuri mult mai mîrșave, infinit mai perverse și incomparabil mai diavolești decît orice scîrțîit neiteligibil de tablă zgîriată cu unghia ipoteticului. Este vorba, incredibil-dar-adevărat, despre versurile Mirabelei Dauer pentru melodia “Dimineți cu ferestre deschise”, cîntată alături de Hrușcă și Șeicaru, acești Beavis și Butthead ai muzicii folk din trecutul nostru glorios. Mai precis, primele 3 versuri, care spun în felul următor:

Am dormit o noapte într’un pat de copii
Și’am visat cum răsar flori de foc pe câmpii
Iar prin ochi de părinți se’adunau lacrimi fierbinți

Explicați-mi, vă rog, în ce situație se poate dormi într-un pat de copil astfel încît să le provoci lacrimi fierbinți părinților? Răspunsul, prieteni, nu e vînare de vînt, răspunsul e simplu: în cazul în care ești pedofil. Gata, am spus-o! Melodia e despre pedofilie. Să văd eu acum ce minte bolnavă se mai poate bucura de melodia asta. Acum cînd știe că, de fapt și de drept, Mirabela cînta despre agresarea sexuală a minorilor. Ba chiar ajunge la un nivel de penetrare a pruncilor încît persoanele implicate nici nu se mai disting:

Peste toți lumina se revarsă la fel
Cum să poți desluși cine’s eu cine’i el

Oroarea sexual-muzicală, pe de-a-ntregul ei, o găsiți mai jos:

One thought on “Mai rele decît versetele satanice sunt versurile astea

  1. Deoarece m-am nascut inainte de Revolutie (nu pentru ca a vrut, mama mea a comis gestul acesta fortata fiind pentru altfel ca nu primea o garsoniera de la Fondul Locativ, un fel de Organizatie comunista gen A.N.L.) asa ca am dreptul la o opinie si pot sa scriu pe blog fara nici un fel de jena.
    Tin minte ca ascultam Mirabela Dauer in copilarie si trebuie sa recunosc ca imi si placea cum canta, poate pentru ca avea o voce de copil sau poate din cauza ca era pitica (avea 1 metru juma’te) vorba unui prezentator de emisiuni pentru copii:
    – Daca o sa mancati tot din farfurie o sa cresteti mari si inalti cat Mirabela!
    Apoi a venit Revolutia si atunci muzica romaneasca pentru copii s-a dus dracului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.