Evanghelia după soția lui Iisus

Un expert în creștinism de la universitatea Harvard a descoperit recent un papirus din secolul al patrulea  în care se pare că Iisus este pomenit ca vorbind în mod explicit despre nevasta lui. Asta e, nimeni nu poate fi perfect, nici chiar fiul lui Dumnezeu.
Chestie care parcă vine în contradicție cu tot ceea ce s-a vehiculat pînă acum prin cercurile sacerdotale. Mai pe îndelete puteți citi într-o publicație serioasă, aici.

Eu, chiar și dacă n-aș fi fost un ateu foarte plictisitor, mă declar intens descumpănit. Orice pretenție de superioritate divină își pierde din credibilitate atunci te arunci în mod voluntar sub sandaua unei consoarte zămislite din părinți de rang inferior, categorie în care intră absolut oricine dacă te gîndești cine a fost socrul mare la nunta lui Iisus. Deci Jesus tocmai a decăzut în ochii mei și nu pentru că aș fi eu un misogin necredincios sau așa ceva. Ci pentru că îmi dau seama că oricît de inflexibil ar fi fost Fiul în ceea ce privește credința sau mesajul lui pentru posteritate, idei pentru care s-a sacrificat sau s-a lăsat sacrificat, nu avea cum să cîștige disputele ipotetice care s-ar fi iscat între el și iubita lui soție. Așa cum nici o ceartă dintre un el și o ea nu se cîștigă de partea masculină, niciodată.

I gave that bitch a blessing. Bitches love blessings

Pun pariu că după ce s-ar fi ofilit fluturii strîrniți de emoțiile lunii de miere și cuplul s-ar fi mutat în casa părinților pămînteni ai lui Iisus nevasta lui ar fi început să-l bîzîie și să-l bată la cap să caute și el un apartament doar pentru ei doi, că doar n-or trăi cu părinții lui toată viața. Mai ales că Iisus, fiind la bază tîmplar, ar fi putut face o mobilă de bucătărie exact pe gustul jumătății lui mai bune, poate chiar și niște scaune așa mai nu-știu-cum pentru living. În schimb el pleca toată ziua prin tîrg diseminînd cuvîntului lui Dumnezeu și ignorînd cuvintele spuse de ea, care parcă-i intrau pe o ureche și îi ieșeau pe alta.

Mi-l și imaginez pe Iisus venind acasă și fiind întîmpinat de nevasta lui, supărată nevoie mare:

-Unde-ai fost iar toată ziua, mă netrebnicule?!?
-Păi… dragostea mea, nu te enerva. Am făcut lumii un bine – am împărțit niște pești și cîteva pîini la cinci mii de oameni. A fost o minune în toată regula.
-Da? Și în timpul ăsta mîncarea pe care ți-am făcut-o eu se răcește pe masă. Frumos îți șade. Să-ți fie rușine! Te duci și te plimbi toată ziua cu gașca ta de amici și pe mine o dată nu m-ai scos la un restaurant sau nu m-ai dus undeva, la hotel, într-un weekend. Să știi că nu-s o influență bună prietenii ăștia ai tăi, nu-mi plac. Ei n-au familie? N-au prietene? Plus că nu-mi place cum se uită Iuda ăla tine…

Sau în altă seară:

-Unde ai fost pînă la ora asta?
-Ăăăăă. Am fost la o nuntă.
-Și ai fost așa singur sau ce? Cu mine ți-e rușine? De ce nu am putut merge și noi ca un cuplu? Ca oamenii normali.
-Păi ar fi trebuit să dăm la dar cît pentru doi și știi că eu nu prea le am cu banii. Chiar și cu lucrurile materiale în general stau prost, am doar haina de pe spate și șlapii ăștia și un mesaj universal de toleranță și iubire
-Săracu de tine. Da’ văd că nu te-ai sfiit să bei ca un spart, miroși de la o poștă a vin ieftin
-Ei, să vezi altă minune…

Totuși, dacă stau să mă gîndesc mai bine, se prea poate ca Iisus să fi fost căsătorit. Altfel de ce s-ar fi lăsat atît de ușor răstingnit? Probabil a preferat soarta asta decît mersul acasă și cicăleala nevestii.
. . .
. .
.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.