De ce nu se mai servește mâncarea pe farfurii?

N-am fost atent, căci eram ocupat cu altele. Nu știu momentul precis în care umanitatea a decis că farfuriile sunt ceva de domeniul trecutului. Nu știu dacă a existat o discuție, o dezbatere, un vot. Farfuriile n-o duceau bine nici înainte. Grecii le spărgeau în timpul dansului, soții în timpul certurilor, iar pisicile le împingeau de pe mobilă doar așa, de-ale dracului ce sunt. Ajunseseră de râsul cioburilor, chiar și cele care nu erau sparte. Iar cele frumoase erau ținute în vitrină, ca niște prizoniere, și folosite doar de sărbători.

Tot ce știu este că, în urmă cu o gașcă de ani, s-a decis definitiv, colectiv și unanim renunțarea la farfurii. Nu știu unde eram și ce făceam. Poate că le-aș fi sărit în ajutor, protejându-le smalțul mai bine decât protejează Colgate smalțul dinților, poate că nu. Pe mine mă deranjează doar că n-am fost anunțat de treaba asta și că a trebuit s-o descopăr de unul singur, pe banii mei și pe stomacul meu.

Dintr-o dată, farfuriile au început să fie înlocuite cu tot felul de platforme inedite pentru transportat mâncarea. Comandam un burger cu pomfriți și așteptam să vină chelnerul cu farfuria. Dar nu. Chelnerul venea cu o instalație complexă pe care mi-o proptea în față ca o pe o operă de artă, de îmi trebuiau circa cinci minute doar să-mi dau seama de unghiul critic din care să abordez cartofii prăjiți.

Am primit mâncare pe funduri de lemn, pe scoarțe de copac, pe plăci subțirele de granit și în cutii de scule, de am ajuns în punctul în care nu m-aș mira dacă aș primi mâncarea comandată într-un coș de nuiele laminat, într-o jumătate de minge de baschet sau aranjată frumos pe o portieră de Dacie veche.

Cum s-a ajuns la decizia că e mai bine pentru restaurante să pună mâncarea pe bucăți groase de lemn greu de întreținut, în locul farfuriilor subțirele și ușor de spălat? Din experiența mea de spălător de vase, farfuriile sunt mai ușor de orice: mai ușor de spălat, mai ușor de uscat, mai ușor de cărat și mai ușor de păstrat.

Am, totuși, o teorie. Era nevoie de această schimbare pentru a se face o diferențiere între restaurante. Mâncărurile servite de ele au, în mare, același gust. Astfel că, dacă ai același burger peste tot, începe să conteze felul în care-l ambalezi, așa că începi să dai atenție ambalajului și altor chestii superficiale. E fix ca la oameni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *