Cum va fi Biserica în anul 2100

Pentru că-s un cititor lacom ce nu-și poate astîmpăra fiorul cărturesc atunci cînd trece pe lîngă o librărie, mi-am mai cumpărat o carte, deși am pe noptieră mai multe volume începute. Cartea e grozavă. Uite-mă în poza de mai sus cît de capitvat citesc din ea. Cred că în momentul în care m-a surprins camera ascunsă citeam ceva extrem de fascinant.

Michio Kaku, autorul, speculează și extrapolează bazat pe descoperiri științifice care există deja, trecînd în revistă posibilele invenții de care se va putea bucura umanitatea în următorul secol. Din păcate, cartea are un neajuns. Nu spune nimic despre cum se va putea experimenta sentimentul religios grație acestor inovații.

Nimic despre potențialele pelerinaje la muntele Athos făcute în realități virtuale în care, punîndu-și pe cap o cască VR, credincioșii vor putea să viziteze muntele sfînt din propriul apartament și poate chiar să vadă și o reproducere pixelată a unui Becali care plătește preoți cu cash. Nimic despre roboți la care să te spovedești liniștit pentru că au memorii care se formatează în fiecare seară și nu țin minte nici un detaliu cu care să te șantajeze apoi. Nimic despre lumînări pe bază de LED. Nimic despre cum vor evolua rugăciunile într-o vreme în care știința ne va transforma pe toți în semi-zei cu puteri incredibile asupra mediului înconjurător.

Nimic despre sfinți, moaște sau împărtășanii, ca și cum progresul și inovația n-ar fi deloc influențate de superstițiile medievale pe care se bazează religia organizată. Haștag: dezamăgitor.
—–

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.